Siria, piesa cheie din jocul energetic global. Impactul economic asupra Rusiei?

De fapt, Siria reprezintă un punct strategic în contextul geopoliticii energetice globale, iar orice transformare a regimului său politic ar putea afecta considerabil interesele economice și strategice ale Rusiei. Deși Rusia a sprijinit regimul lui Bashar al-Assad pentru a-și păstra influența în regiune, consecința schimbării puterii în Siria ar afecta direct exporturile de energie ale Rusiei și poziția sa pe piața europeană.

Dependența Europei de gazul rusesc este un factor cert în menținerea influenței Moscovei: Rusia furnizează aproximativ o treime din consumul de energie al Uniunii Europene, în timp ce regiunile Europei Centrale și de Sud-Est depind aproape exclusiv de gazul rusesc. Această dependență restrânge gradul de sancțiuni economice europene împotriva Rusiei din cauza alternativelor limitate. Cu toate acestea, proiecte precum „Arab Gas Pipeline” care transportă gaze din Egipt prin Iordania, Siria și Liban până în Europa ar putea fi realizate odată cu schimbarea regimului din Siria. Aceasta va include o serie de noi poziții în diversele surse de gaze ale UE și va scădea dramatic cota de piață a Rusiei.

Un alt proiect strategic este gazoductul Iran-Irak-Siria care urma să transporte gaze și petrol în Europa prin porturile siriene. Controlul asupra acestui coridor energetic este important pentru Rusia în contracararea inițiativelor susținute de SUA și aliații săi, cum ar fi gazoductele din Qatar sau Arabia Saudită care ar putea traversa Siria pentru a ajunge în Europa. În acest sens, o restructurare a regimului sirian ar întări și mai mult poziția Qatarului și a Arabiei Saudite, care urmăresc ambele să tranziteze gaze în Siria. Acest lucru îi va pune în concurență directă cu Gazprom, subminând astfel privilegiile monopoliste pe piața europeană.

Costurile intervenției militare a Rusiei în Siria sunt estimate la aproximativ 58 de miliarde de ruble, o sumă destul de modestă în comparație cu potențialele pierderi economice în cazul pierderii a jumătate din piața europeană de hidrocarburi. Astfel de pierderi pot duce la o scădere a PIB-ului Rusiei cu până la 12%, ceea ce s-a întâmplat în Iran în temeiul sancțiunilor internaționale. În 2015, Gazprom a generat venituri nete de 2,16 trilioane de ruble din exporturile către Europa. Pierderea acestei piețe, chiar și parțial, ar însemna un declin economic abrupt și destabilizarea economiei ruse.

Rusia vede Siria ca o parte importantă a strategiei sale energetice și geopolitice. Influența sa în regiune este crucială pentru blocarea alternativelor care ar putea reduce dependența Europei de resursele rusești. Orice reconfigurare politică a regimului sirian în favoarea grupărilor pro-occidentale poate crea un precedent geopolitic nefavorabil pentru Moscova, ducând la creșterea concurenței pe piețele energetice și la reducerea veniturilor economice ale Rusiei. Cu toate acestea, prețul pentru influența Rusiei în Siria rămâne semnificativ mai mic decât riscurile economice generate de pierderea poziției sale dominante pe piața energetică europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sira #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”