Drama cu care se confruntă agricultura din Republica Moldova! E uscată de climă și necompetitivă

La începutul anului 2022, Republica Moldova a înregistrat o creștere puternică a exporturilor datorită anului agricol 2021 favorabil, care a fost și cel mai bun de la independență încoace. Producția agricolă a înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri, iar prețurile au fost dintre cele mai bune la producția agricolă. „Însă, anul 2022 a fost unul foarte prost pentru domeniul agricol. Volumul producției agricole a scăzut enorm. Roada pentru unele produse a fost cu 30-40% mai mică față de 2021. Respectiv, în prezent avem o încetinire a creșterii exporturilor produselor agricole, deoarece nu există aceleași volume de mărfuri care au fost în 2021”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Realitatea economică”.

Potrivit lui, războiul din Ucraina a influențat asupra producției agricole din regiunea separatistă transnistreană, care tradițional se exporta prin Republica Moldova, dar și prin Ucraina. În prezent, o parte considerabilă a producției agricole din regiunea separatistă transnistreană se exportă prin câmpul legal al Republicii Moldova;

Veaceslav Ioniță afirmă că ultimele luni din 2022 au arătat că avem o tendință clară de scădere a exporturilor moldovenești, iar că cea mai puternică scădere o are producția agricolă și că atât timp cât avem o economie bazată și dependentă de agricultură, care a ajuns într-o stare vulnerabilă, inclusiv din cauza condițiilor climaterice, avem și o economie cu o competiție negativă de prețuri.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în 11 luni ale anului 2022 Republica Moldova a exportat cerea și produse din cereale în sumă de 405,6 milioane dolari cu o pondere de 10,4% din totalul exporturilor. Semințele și fructele oleaginoase au însumat 366,6 milioane dolari sau 9,4% din totalul exporturilor de mărfuri, iar legumele și fructele au avut o pondere de 8,2% din totalul livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.

Principalele destinații ale exporturilor de produse agricole moldovenești au fost România (28,7%), Ucraina (15,9%), Italia (7,8%), Turcia (7,2%), Germania (5,5%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#produse #export #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.