„Drujba” se oprește! Livrările de petrol către Cehia, oprite pe neașteptate

Cehia a încetat brusc să primească petrol rusesc prin conducta „Drujba”, întreruperea fiind legată de un incident recent pe sectorul polonez al conductei, deși nu pe ramura care aprovizionează Cehia, Ungaria și Slovacia. Aceste trei țări au primit permisiunea Comisiei Europene de a continua importurile de petrol rusesc, în ciuda sancțiunilor împotriva Rusiei.

Pavel Kaidl, purtătorul de cuvânt al companiei petroliere cehe Orlen Unipetrol, a confirmat oprirea livrărilor pentru publicația Ceske Noviny. Operatorul de stat al conductei, Mero, a declarat că alimentarea cu petrol a țării nu este în pericol, deoarece aprovizionarea poate fi suplimentată prin conductele din Germania și Italia. Totuși, guvernul ceh pregătește măsuri preventive, inclusiv utilizarea rezervelor strategice, a anunțat ministrul Industriei și Comerțului, Lukáš Vlček, pe rețeaua X.

„În acest moment, nu primim petrol prin conducta Drujba. Nu există riscul unei penurii, deoarece livrările prin conducta italiană TAL continuă stabil”, a subliniat Vlček.

Conducta „Drujba”, cea mai mare infrastructură de transport al petrolului din Rusia către Europa, se împarte în Belarus în două ramuri. Ramura nordică, care alimentează Polonia și Germania, nu mai transportă petrol rusesc din cauza sancțiunilor, fiind înlocuită de petrol kazah. Ramura sudică, care traversează Ucraina, aprovizionează Ungaria, Slovacia și Cehia.

Pe 1 decembrie, o scurgere a fost raportată pe ramura nordică a conductei în Polonia, operatorul PERN investigând toate ipotezele, inclusiv o posibilă diversiune. Între timp, livrările către Germania continuă.

Creșterea riscului de sabotaje asupra infrastructurii critice din Europa este confirmată de multiple incidente recente. Directorul MI5, Ken McCallum, a descris tentativele serviciilor ruse de a destabiliza situația din Europa drept „uluitoare”. În noiembrie, două cabluri de telecomunicații din Marea Baltică au fost avariate, iar o ruptură a unui cablu de internet între Suedia și Finlanda a avut loc recent. În Slovacia, autoritățile investighează posibile acte de terorism asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra conductei „Drujba”.

Potrivit unui raport al Centrului pentru Cercetarea Energiei și Aerului Curat, în septembrie 2024, Cehia a importat petrol prin „Drujba” în valoare de 90 milioane de euro, în timp ce Ungaria și Slovacia au importat petrol în valoare de 156 milioane de euro și, respectiv, 58 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ptrol #drujba #conductă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA