Drumul Hâncești–Lăpușna, verificat după ce a început să crape: AND spune că constructorul va plăti reparațiile

Administrația Națională a Drumurilor a trimis o comisie formată din ingineri și reprezentanți ai proiectantului pe R33 Hîncești–Lăpușna–M1, după ce pe asfalt au apărut fisuri. Specialiștii au evaluat sectorul afectat, au prelevat probe și au dispus efectuarea testelor de laborator pentru verificarea calității materialelor utilizate și a respectării cerințelor tehnice.

AND precizează că lucrările de reabilitare pe acest sector nu sunt finalizate, iar drumul nu a fost recepționat la terminarea lucrărilor. Prin urmare, toate neconformitățile constatate în perioada de execuție trebuie înlăturate de antreprenor, din sursele financiare ale acestuia.

„În timpul apariției unor fisuri, Administrația Națională a Drumurilor a mobilizat proiectantul, a mobilizat laboratorul pentru efectuarea testelor de laborator și stabilirea motivului pentru care au apărut fisurile date. În urma rezultatelor de laborator vom putea iniția și o procedură de remediere și vom stabili cine se face vinovat pentru apariția fisurilor date”, a declarat Liuba Țurcan, ofițer de proiect în cadrul AND.

Rezultatele investigațiilor vor sta la baza măsurilor care urmează a fi întreprinse. În cazul identificării unor neconformități, antreprenorul va fi obligat să le remedieze integral înainte de recepționarea lucrărilor.

AND susține că nu va recepționa lucrări care nu corespund cerințelor de calitate și normelor tehnice. Instituția monitorizează permanent șantierele aflate în execuție și intervine atunci când sunt constatate deficiențe.

Fisurile de pe acest tronson au fost semnalate de Bani.md, care a publicat imagini în care pot fi observate crăpături longitudinale și ramificate pe suprafața asfaltată. Din fotografii nu poate fi stabilită cauza tehnică a acestora, motiv pentru care AND a dispus verificări în teren și teste de laborator.

Reabilitarea drumului R33 Hîncești–Lăpușna–M1 este realizată de compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret ve Sanayi A.Ş., în baza unui contract de aproximativ 38,75 milioane de euro.

#administrația națională a drumurilor #drumul hâncești-lăpușna #fisuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.