Drumul Hâncești–Lăpușna, verificat după ce a început să crape: AND spune că constructorul va plăti reparațiile

Administrația Națională a Drumurilor a trimis o comisie formată din ingineri și reprezentanți ai proiectantului pe R33 Hîncești–Lăpușna–M1, după ce pe asfalt au apărut fisuri. Specialiștii au evaluat sectorul afectat, au prelevat probe și au dispus efectuarea testelor de laborator pentru verificarea calității materialelor utilizate și a respectării cerințelor tehnice.

AND precizează că lucrările de reabilitare pe acest sector nu sunt finalizate, iar drumul nu a fost recepționat la terminarea lucrărilor. Prin urmare, toate neconformitățile constatate în perioada de execuție trebuie înlăturate de antreprenor, din sursele financiare ale acestuia.

„În timpul apariției unor fisuri, Administrația Națională a Drumurilor a mobilizat proiectantul, a mobilizat laboratorul pentru efectuarea testelor de laborator și stabilirea motivului pentru care au apărut fisurile date. În urma rezultatelor de laborator vom putea iniția și o procedură de remediere și vom stabili cine se face vinovat pentru apariția fisurilor date”, a declarat Liuba Țurcan, ofițer de proiect în cadrul AND.

Rezultatele investigațiilor vor sta la baza măsurilor care urmează a fi întreprinse. În cazul identificării unor neconformități, antreprenorul va fi obligat să le remedieze integral înainte de recepționarea lucrărilor.

AND susține că nu va recepționa lucrări care nu corespund cerințelor de calitate și normelor tehnice. Instituția monitorizează permanent șantierele aflate în execuție și intervine atunci când sunt constatate deficiențe.

Fisurile de pe acest tronson au fost semnalate de Bani.md, care a publicat imagini în care pot fi observate crăpături longitudinale și ramificate pe suprafața asfaltată. Din fotografii nu poate fi stabilită cauza tehnică a acestora, motiv pentru care AND a dispus verificări în teren și teste de laborator.

Reabilitarea drumului R33 Hîncești–Lăpușna–M1 este realizată de compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret ve Sanayi A.Ş., în baza unui contract de aproximativ 38,75 milioane de euro.

#drumul hâncești-lăpușna #administrația națională a drumurilor #fisuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.