Drumul puiului ucrainean de la laboratoarele UE la „coșul de Paște” din Moldova: va reveni până la sărbători?

În data de 4 martie 2026, reprezentanții ANSA și ai Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor din Ucraina au convenit asupra unui algoritm de acțiuni care ar putea permite reluarea exportului de carne de pasăre ucraineană în Republica Moldova, după confirmarea siguranței produselor, scrie rupor.md.

La prima vedere, înțelegerea pare a fi una strict tehnică. În realitate însă, de modul în care va fi pusă în practică depind mult mai multe lucruri. Este vorba despre:
• stabilitatea prețurilor pe piața alimentară din Moldova
• accesul populației la produse de bază
• eliminarea factorilor care provoacă tensiuni în relațiile comerciale dintre cele două state vecine.

În cadrul întrevederii din 4 martie, părțile au convenit asupra unui mecanism bazat pe regulile europene de control veterinar. Este vorba despre faptul că întreprinderile ucrainene care au dreptul de a exporta în țările Uniunii Europene (așa-numitul „euro-număr”) și care operează după principiul unui ciclu de producție închis, cu propriile abatoare, vor putea relua livrările către Republica Moldova după efectuarea analizelor cărnii în laboratoare din Uniunea Europeană.

Potrivit algoritmului convenit, urmează să fie preluate zece probe de ser sanguin și verificate în aceste laboratoare. După confirmarea conformității cu standardele de siguranță, pentru producătorul respectiv va fi permis exportul atât de carne de pasăre congelată, cât și refrigerată.

Partea ucraineană a făcut primii pași practici chiar înaintea întâlnirii din 4 martie: a selectat un număr reprezentativ de probe și le-a trimis spre analiză în laboratoare europene. Acest lucru demonstrează disponibilitatea sa de a acționa operativ și în deplină conformitate cu standardele internaționale.

După ce analizele din laboratoarele europene vor confirma siguranța produselor, principala întrebare va fi cât de rapid va pune în aplicare partea moldovenească înțelegerile comune la care s-a ajuns în cadrul întrevederii din 4 martie.

Cu alte cuvinte, piața așteaptă un răspuns clar la două întrebări-cheie. Prima: când vor fi ridicate restricțiile pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre care au trecut verificările de laborator în Uniunea Europeană? Și a doua: cât de repede va reveni carnea de pasăre din Ucraina pe piața din Republica Moldova?

Prețul „coșului de Paște” – cel mai bun indicator

Pentru mediul de afaceri și consumatori, acest subiect este important. Orice întârziere în aplicarea practică a înțelegerilor poate crea incertitudine suplimentară pe piață.

Motivul este simplu: carnea de pasăre din Ucraina ocupă în mod tradițional o cotă semnificativă pe piața din Republica Moldova, datorită prețului competitiv și livrărilor stabile. Absența acesteia sau o eventuală întârziere artificială a reluării importurilor ar putea provoca o reacție rapidă a pieței.

Potrivit estimărilor participanților la piață, în lipsa produselor accesibile din Ucraina pentru consumatori, prețurile interne la carnea de pui pe piața din Republica Moldova ar putea crește. Problema devine cu atât mai sensibilă în ajunul Paștelui.

Această sărbătoare este în mod tradițional însoțită de o cerere mai mare pentru produse alimentare, iar carnea de pasăre este unul dintre elementele importante ale „coșului de Paște”. Dacă importul de carne de pui din Ucraina nu va fi reluat până la mijlocul lunii martie, consumatorii s-ar putea confrunta cu scumpiri în perioada în care cererea este cea mai ridicată.

Prin urmare, situația depășește cadrul strict veterinar sau de reglementare și capătă o dimensiune socială importantă și sensibilă.

Pentru autoritățile din Republica Moldova este important să găsească un echilibru între controlul strict al siguranței alimentelor și stabilitatea pieței alimentare.

Pe de o parte, ANSA trebuie să își îndeplinească funcția principală – aceea de a asigura siguranța produselor alimentare pentru populație. Pe de altă parte, deciziile de reglementare au întotdeauna consecințe economice și sociale.

De aceea, înțelegerile la care s-a ajuns pe 4 martie, rezultat al unui compromis profesional, trebuie să fie urmate de o implementare la fel de profesionistă. Nu există obstacole obiective în acest sens: mecanismul de verificare a calității cărnii de pasăre din Ucraina se bazează pe standarde europene, recunoscute de ambele părți. Acest lucru asigură nivelul necesar de încredere și deschide calea pentru aplicarea rapidă a deciziilor convenite la 4 martie.

Punerea în practică a deciziilor importante adoptate pe 4 martie va fi principalul test al înțelegerilor la care au ajuns Moldova și Ucraina. Cât de repede și cât de eficient va fi trecut acest test vor simți imediat atât mediul de afaceri, cât și consumatorii din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#export de carne #carne de pasăre #ANSA #Paste #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.