Economia sângerează pe șosele! Moldova pierde anual 450 de milioane de dolari din cauza accidentelor rutiere!

În ciuda eforturilor de reducere a numărului de accidente rutiere, Republica Moldova continuă să plătească un preț uriaș pentru fiecare coliziune de pe drumurile sale. Potrivit estimărilor oficiale, consecințele sociale și economice ale accidentelor rutiere din 2023 s-au ridicat la aproape 450 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2,7% din PIB-ul național – o pierdere masivă pentru o economie în dezvoltare.

Datele apar în noul Program Național de Siguranță Rutieră 2025–2030, care subliniază faptul că Republica Moldova pierde anual echivalentul investițiilor în infrastructură, educație sau sănătate, doar din cauza traumelor și deceselor rutiere.

Accidentele rutiere au provocat, anul trecut, 209 decese și peste 2.300 de persoane rănite, iar costul unui singur deces a fost estimat la aproape 95.000 de dolari, în timp ce rănile grave au adăugat alte sute de milioane la factura plătită din buzunarele contribuabililor. Cea mai mare parte a acestor pierderi revine statului sub formă de cheltuieli medicale, prestații sociale, pierderi de productivitate și reabilitare.

Raportul avertizează că, în ciuda scăderii treptate a numărului total de accidente în ultimul deceniu, în 2023 s-a înregistrat o creștere de peste 5,5% a numărului de persoane decedate, comparativ cu anul precedent. Principala cauză: viteza excesivă, responsabilă pentru peste un sfert din totalul coliziunilor fatale.

În lipsa unor investiții majore și a unei strategii coerente, Moldova riscă să piardă în continuare resurse uriașe în fiecare an. Potrivit unui model economic citat în document, dacă statul ar investi anual doar 0,2% din PIB în siguranța rutieră – aproximativ 33 de milioane de dolari –, s-ar putea salva 93 de vieți anual și s-ar evita pierderi de peste 168 de milioane de dolari, obținându-se un raport cost-beneficiu de 6,9 ori.

În ciuda acestor perspective, autoritățile recunosc că doar 0,25% din finanțarea actuală pentru siguranță rutieră provine din surse guvernamentale, iar fonduri dedicate pentru prevenție, educație rutieră și tratament post-accident lipsesc aproape cu desăvârșire.

Programul național adoptat recent de Guvernul Recean vizează, până în 2030, reducerea cu cel puțin 50% a deceselor rutiere, în conformitate cu obiectivele ONU. Însă fără finanțare consistentă și aplicarea fermă a legilor, drumul spre siguranță rămâne anevoios și plin de victime.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accidente #PIB #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un declin îngrijorător al sectorului agricol și agroalimentar, iar balanța comercială cu producția agricolă devine negativă pentru a doua oară în istoria țării. Concluziile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 24 octombrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, producția agricolă total exportată a scăzut de la 1,94 miliarde de dolari în 2022 la doar 1,51 miliarde în trimestrul II al anului 2025. În primele șase luni ale acestui an, exporturile au însumat 679 milioane de dolari, confirmând o tendință de declin începută încă din 2023. „Republica Moldova trebuie să-și consolideze poziția de țară producătoare de bunuri agricole și agroalimentare. Este inadmisibil ca o țară cu o tradiție agricolă puternică să devină importator net de produse agricole”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că în anii 1990, Republica Moldova înregistra un excedent de peste 500 de milioane de dolari la balanța comercială a produselor agricole. Astăzi, situația s-a inversat, iar deficitul balanței comerciale agricole a ajuns la aproape 70 de milioane de dolari. „Este pentru a doua oară în istoria noastră când balanța comercială cu producția agricolă devine negativă. Pe de o parte cresc importurile, iar pe de altă parte scad exporturile”, a menționat expertul.

Economistul spune că situația este mult mai gravă în cazul producției agroalimentare, unde balanța comercială a devenit negativă în 2024, minus 93 de milioane de dolari, și s-a adâncit în 2025 la minus 226 de milioane. „Industria prelucrătoare practic nu mai funcționează. Pierdem tot ceea ce înseamnă sectorul agroalimentar, care cândva reprezenta 80% din exporturile agricole ale țării”, a subliniat Ioniță.

În prezent, agricultura reprezintă 44,6% din totalul exporturilor Republicii Moldova, față de 75% în anii 1990. Raportat la PIB, exporturile agricole au scăzut la 7,7%, cel mai mic nivel înregistrat vreodată. Există însă și câteva evoluții pozitive, potrivit analistului economic. Exportul de băuturi alcoolice, în special de vermut către SUA, și exportul de fructe, care au crescut în 2024 și 2025, contribuie parțial la echilibrarea balanței comerciale. În schimb, exportul de uleiuri a scăzut dramatic în 2025, minus 307 milioane de dolari față de 2022, iar exportul de cereale s-a redus cu 179 de milioane.

Pe partea de importuri, produsele lactate reprezintă o problemă majoră. Importurile au crescut de la 104 milioane de dolari în 2022 la 153 de milioane în 2025. „La 500 de grame de cașcaval consumate în Republica Moldova, doar 100 de grame sunt de producție autohtonă”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că, deși s-au făcut investiții și s-a îmbunătățit performanța sectorului agricol, lipsește o strategie coerentă care să stimuleze producția cu valoare adăugată înaltă. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să redevină exportator de produse finite, nu doar furnizor de materie primă.