Exporturile de pomușoare înghețate au crescut de 4 ori: Moldova devine jucător-cheie în regiune

Ramura pomușoarelor se transformă rapid într-un sector strategic al economiei Republicii Moldova. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”, exportul de pomușoare congelate a crescut spectaculos, iar consumul intern s-a multiplicat de cinci ori față de perioada de dinaintea anului 2015.

„Pomușoarele congelate ne permit să fim prezenți pe piața internațională în afara sezonului și să fim mai competitivi”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

În prezent, 80% din pomușoarele consumate în Moldova sunt de producție locală, comparativ cu doar 20% în 2015. Consumul per capita a crescut de la 400 grame în perioada sovietică la 8,8 kg în 2024, iar în 2025 se estimează că va depăși 10,5 kg pe cap de locuitor.

Structura producției de pomușoare în Moldova este dominată de căpșune (61,9%) și zmeură (32%), urmate de coacăze, cătină, mure, agriș și alte fructe de pădure.

Suprafețele cultivate au crescut de 2,5 ori față de anii 1990, iar astăzi 70% din plantațiile de pomușoare sunt deținute de populație, după ce vechile gospodării agricole sovietice s-au dizolvat.

În 2024, exportul total de pomușoare a fost de 3,9 milioane dolari, din care 43 milioane lei au provenit din vânzările de pomușoare congelate, un segment care a crescut de la doar 11 milioane lei în 2020. Astfel, acest tip de export a crescut cu aproape 300% în patru ani, contribuind semnificativ la extinderea potențialului de piață externă.

Principalele piețe de export în ultimii 5 ani sunt:

Rusia – 41,1%
Polonia – 32,6%
România – 18,6%
Belarus – 3,9%
Serbia – 2,6%
În același timp, importurile de pomușoare, necesare mai ales în sezonul rece, provin din țări precum Grecia, Spania, Turcia, Ucraina, Peru, Azerbaidjan, Chile, Macedonia de Nord și Columbia.

Piața pomușoarelor a fost estimată la:

304 mil. lei în 2016
430 mil. lei în 2020
1,055 miliarde lei în 2022
838 mil. lei în 2024

Din această sumă, 466 milioane lei reprezintă producția locală vândută în țară, iar 69 milioane lei provin din exporturi. Producția de import rămâne semnificativă (260 milioane lei), în special pentru sezonul rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pomusoare #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.