Economist rus: „Pentru industria lui Putin, criza cea mai severă va veni din vară”

Economistul rus Natalia Zubarevici susține, într-un interviu acordat cotidianului „Le Monde“ că multe sectoare vor fi foarte afectate de sancțiuni, în special cele dependente de componente și echipamente străine.

Natalia Zubarevici este economist și geograf rus specializat în dezvoltarea socio-economică regională. Este profesor la Departamentul de Geografie Economică și Socială a Rusiei, la Universitatea de Stat din Moscova.

Ea pune rezistența economiei ruse de până acum pe faptul că Rusia primește un flux imens de dolari și euro pentru exporturile sale de hidrocarburi. Importurile, pe de altă parte, au fost reduse drastic, ceea ce înseamnă că acești euro și dolari nu sunt folosiți. Totodată, autoritățile au interzis vânzarea de active străine și scoaterea de monedă din țară. Rubla, de facto, nu mai este convertibilă – rata sa este artificială.

Cât despre penuria de alimente, economista rusă spune că a existat un scurt moment de panică la începutul lunii martie, dar asta s-a terminat și nu vor lipsi mărfurile de bază.

„Rusia este capabilă să-și aprovizioneze populația cu cereale, zahăr, ulei de floarea soarelui, carne de pasăre, porc… Carnea de vită este mai complicat, vine din America Latină. Cu toate acestea, încă nu suntem siguri ce se va întâmpla cu importurile.

Cacao, cafea, ceai… Prețurile la tot ce se produce în străinătate cresc brusc, chiar și fără sancțiuni directe asupra acestor produse. Problema este una de logistică.

Există, de asemenea, o zonă gri foarte importantă pentru acele produse fabricate în Rusia, dar cu componente străine. De exemplu, Indonezia a interzis exportul de ulei de palmier în Rusia, ceva care este folosit la fabricarea brânzei. La fel și în agricultură, este nevoie de materiale occidentale precum semințele și agenții de fermentare. Și aici, logistica pune o problemă“, spune ea.

Cel mai vizibil efect al sancțiunilor pentru populația rusă este inflația ridicată, care vine pe lângă anii de scădere a nivelului de trai.
Potrivit statisticilor oficiale, veniturile reale ale Rusiei au scăzut cu aproape 10% între 2014 și 2020. Situația s-a îmbunătățit puțin de atunci, dar mai ales la Moscova și Sankt Petersburg. De la începutul anului 2022, tendința este din nou descendentă și ar putea fi de 5% sau 10% până la sfârșitul anului.

„Criza actuală se adaugă la această situație care se deteriorează. Între decembrie 2021 și martie 2022, inflația a fost de 17%, și chiar mai mare pentru alimente. Cei mai săraci suferă cel mai mult, dar sunt și cei mai obișnuiți să cultive grădini de legume.

De asemenea, nu cumpără acele produse ale căror prețuri au explodat cu adevărat, cum ar fi mașinile, gadgeturile electronice etc. Nu trebuie să uităm că aceasta este a patra criză din ultimii cincisprezece ani. Oamenii sunt obișnuiți să devină mai săraci“, explică economista.

#prabusire #economie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre economiile cele mai expuse la creșterea costurilor pentru importurile energetice, pe fondul scumpirii petrolului și gazelor și al perturbărilor de pe piețele internaționale. Concluzia apare în cel mai recent raport privind perspectivele economice regionale publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Potrivit BERD, Moldova, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord se confruntă cu cele mai mari creșteri ale facturii pentru importurile de energie, din cauza dependenței ridicate de resurse energetice externe și a expunerii indirecte la perturbările din Orientul Mijlociu.

Presiunile vin în contextul unei creșteri puternice a prețurilor la energie. BERD arată că petrolul s-a scumpit de la aproximativ 65 de dolari barilul înaintea conflictului din Orientul Mijlociu la peste 100 de dolari până în aprilie 2026, după ce exporturile maritime de țiței din regiune s-au redus la jumătate. Produsele petroliere rafinate, în special motorina și combustibilul pentru aviație, au înregistrat creșteri și mai mari decât țițeiul.

Și piața gazelor naturale s-a înăsprit puternic. Prețurile gazelor au crescut cu peste 70% din februarie, iar exporturile globale de gaze naturale lichefiate transportate pe mare s-au redus cu 40%, în condițiile în care livrările din Orientul Mijlociu au fost aproape sistate. În august, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de doar 65%, cel mai scăzut nivel pentru această lună din ultimii 15 ani.

BERD avertizează că aceste evoluții pun presiune nu doar pe facturile energetice, ci și pe creșterea economică și inflație. Energia generează aproximativ un sfert din inflația totală în economiile unde operează banca, iar inflația medie s-a stabilizat la circa 6%, cu aproximativ două puncte procentuale peste nivelul de dinaintea pandemiei.

În pofida vulnerabilităților externe, BERD estimează pentru Republica Moldova o creștere economică de 2,8% în 2026 și de 3,5% în 2027. În prima jumătate a acestui an, economia moldovenească a crescut cu 1%. Prognozele pentru Moldova au rămas neschimbate față de estimările publicate în luna iunie.

La nivelul întregii regiuni BERD, creșterea economică este estimată la 2,5% în 2026, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în prognoza din iunie. Pentru 2027, banca anticipează o accelerare până la 4%.

#economie #BERD #Moldova