„Furt total”. Kremlinul despre planurile G7 şi UE de a folosi activele înghetaţe rusești pentru reconstrucţia Ucrainei

Marţi, Kremlinul a declarat că ar fi un „furt total” ca G7 şi Uniunea Europeană să ia „fondurile înghetaţe” ale Rusiei şi să le cheltuiască în numele Ucrainei.

Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a declarat pentru patru ziare europene că este deschis la ideea de a confisca activele statului rus pentru a finanţa reconstrucţia Ucrainei şi că propunerile în acest sens sunt deja discutate în cadrul G7 şi în UE, relatează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că nimeni nu a informat Rusia cu privire la o astfel de iniţiativă, despre care a spus că ar fi „ilegală, flagrantă şi, bineînţeles, ar necesita un răspuns adecvat… Ar fi, de fapt, un furt pur şi simplu”.

Grupul celor şapte mari puteri occidentale a interzis tranzacţiile cu banca centrală a Rusiei şi a îngheţat activele acesteia deţinute în jurisdicţiile lor, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie.

#folosite #active #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre economiile cele mai expuse la creșterea costurilor pentru importurile energetice, pe fondul scumpirii petrolului și gazelor și al perturbărilor de pe piețele internaționale. Concluzia apare în cel mai recent raport privind perspectivele economice regionale publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Potrivit BERD, Moldova, Bosnia și Herțegovina și Macedonia de Nord se confruntă cu cele mai mari creșteri ale facturii pentru importurile de energie, din cauza dependenței ridicate de resurse energetice externe și a expunerii indirecte la perturbările din Orientul Mijlociu.

Presiunile vin în contextul unei creșteri puternice a prețurilor la energie. BERD arată că petrolul s-a scumpit de la aproximativ 65 de dolari barilul înaintea conflictului din Orientul Mijlociu la peste 100 de dolari până în aprilie 2026, după ce exporturile maritime de țiței din regiune s-au redus la jumătate. Produsele petroliere rafinate, în special motorina și combustibilul pentru aviație, au înregistrat creșteri și mai mari decât țițeiul.

Și piața gazelor naturale s-a înăsprit puternic. Prețurile gazelor au crescut cu peste 70% din februarie, iar exporturile globale de gaze naturale lichefiate transportate pe mare s-au redus cu 40%, în condițiile în care livrările din Orientul Mijlociu au fost aproape sistate. În august, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de doar 65%, cel mai scăzut nivel pentru această lună din ultimii 15 ani.

BERD avertizează că aceste evoluții pun presiune nu doar pe facturile energetice, ci și pe creșterea economică și inflație. Energia generează aproximativ un sfert din inflația totală în economiile unde operează banca, iar inflația medie s-a stabilizat la circa 6%, cu aproximativ două puncte procentuale peste nivelul de dinaintea pandemiei.

În pofida vulnerabilităților externe, BERD estimează pentru Republica Moldova o creștere economică de 2,8% în 2026 și de 3,5% în 2027. În prima jumătate a acestui an, economia moldovenească a crescut cu 1%. Prognozele pentru Moldova au rămas neschimbate față de estimările publicate în luna iunie.

La nivelul întregii regiuni BERD, creșterea economică este estimată la 2,5% în 2026, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în prognoza din iunie. Pentru 2027, banca anticipează o accelerare până la 4%.

#economie #BERD #Moldova