Electoratul Moldovei îmbătrânește! Tinerii dispar, vârstnicii domină urnele

Creșterea ponderii alegătorilor în vârstă și scăderea numărului tinerilor vor influența pozitiv rata de participare la vot, însă migrația masivă și excluderea electoratului din stânga Nistrului continuă să distorsioneze tabloul electoral din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 5 septembrie.

Potrivit lui Ioniță, în 2014 Republica Moldova avea 3,079 milioane de alegători, iar pentru parlamentarele din 28 septembrie 2025 figurează în liste 3,165 milioane – cu 86 de mii mai mult. Totuși, în spatele cifrelor apar dezechilibre majore: pe malul drept al Nistrului numărul alegătorilor a scăzut cu 359 de mii, ajungând la 1,887 milioane, în timp ce numărul celor plecați peste hotare a crescut cu 374 de mii, până la 985 de mii. În stânga Nistrului sunt înregistrați acum 292 de mii de alegători, cu 71 de mii mai mulți decât în 2014.

Expertul subliniază prăbușirea dramatică a segmentului tânăr: alegătorii de 18–25 de ani au scăzut cu 54% în ultimul deceniu, de la 372 de mii în 2014 la 171 de mii în 2025. Și grupa de 26–35 de ani a pierdut 156 de mii de persoane, ajungând la 294 de mii. În schimb, singurul segment în creștere este cel al persoanelor între 66 și 75 de ani, care aproape s-a dublat: de la 169 de mii la 294 de mii.

„Tineri tot mai puțini și vârstnici tot mai mulți duc la creșterea vârstei medii a alegătorului. Dacă în 2014 era 45,3 ani, în 2025 este deja 49,9 ani. La următoarele alegeri va depăși 50 de ani. Avem un electorat din ce în ce mai învârstă”, a spus Ioniță.

La capitolul mobilizare, analistul arată că diaspora are o pondere tot mai mare. Dacă la parlamentarele din 2014 au votat doar 73 de mii de moldoveni de peste hotare, în 2021 numărul lor a urcat la 212 mii, iar la prezidențialele din 2024 au votat peste 330 de mii. Și electoratul din stânga Nistrului a devenit mai activ, trecând de la 9,3 mii votanți în 2014 la peste 28 de mii în 2021. Totuși, spune expertul, această categorie este „ignorată, izolată și desconsiderată”, fiind mobilizată selectiv de unele partide doar în campanii.

„Fenomenul migrației și îmbătrânirea electoratului schimbă radical peisajul politic din Republica Moldova. Taboul electoral este dezechilibrat și va continua să fie afectat de absența tinerilor și de excluderea votanților din stânga Nistrului”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alegatori #tineri #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi