Elon Musk, a fost dat în judecată pentru 258 miliarde dolari. Ar fi implicat într-o schemă piramidală dogecoin

Elon Musk a fost dat în judecată pentru 258 de miliarde de dolari de către un investitor în dogecoin, care l-a acuzat că a condus o schemă piramidală pentru a susţine criptomoneda, scrie Reuters.

Într-o plângere depusă la un tribunal federal din Manhattan, reclamantul Keith Johnson i-a acuzat pe Musk, compania de automobile electrice Tesla Inc şi compania de turism spaţial SpaceX de escrocherie pentru că au promovat dogecoin şi au crescut preţul activului, pentru ca apoi să lase preţul să se prăbuşească.

Musk este CEO atât al Tesla, cât şi al SpaceX.

„Inculpaţii erau conştienţi încă din 2019 că dogecoin nu avea nicio valoare, dar au promovat dogecoin pentru a profita de pe urma tranzacţionării sale”, se arată în plângere. „Musk şi-a folosit piedestalul de cel mai bogat om din lume pentru a opera şi manipula schema piramidală dogecoin pentru profit, expunere şi amuzament.”

Plângerea agregă, de asemenea, comentarii de la Warren Buffett, Bill Gates şi alţii care pun la îndoială valoarea criptomonedelor.

Tesla, SpaceX şi un avocat al lui Musk nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.

Un avocat al lui Johnson nu a răspuns imediat la solicitările de comentarii cu privire la ce dovezi specifice are sau se aşteaptă să aibă clientul său care să dovedească faptul că dogecoin nu are valoare şi că inculpaţii au condus o schemă piramidală.

Johnson solicită daune de 86 de miliarde de dolari, reprezentând scăderea valorii de piaţă a dogecoin din mai 2021, şi vrea ca suma să fie triplată.

De asemenea, el vrea să îl împiedice pe Musk şi companiile sale să promoveze dogecoin şi un judecător să declare că tranzacţionarea dogecoin este un joc de noroc în conformitate cu legislaţia federală şi cea din New York.

Plângerea spune că vânzarea dogecoin a început în jurul datei în care Musk a fost gazda emisiunii „Saturday Night Live” de la NBC şi, jucând rolul unui expert financiar fictiv într-un segment „Weekend Update”, a numit dogecoin „o escrocherie”.

În februarie 2021, Tesla a anunţat că a cumpărat bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari şi, pentru o scurtă perioadă de timp, l-a acceptat ca plată pentru vehicule.

Dogecoin s-a tranzacţionat joi la aproximativ 5,8 cenţi, în scădere faţă de vârful său din mai 2021, de aproximativ 74 de cenţi.

#dogecoin #criptomonede #Tesla #SpaceX #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Uniunea Europeană a intrat în vigoare o nouă regulă care interzice marilor companii să distrugă hainele, încălțămintea și accesoriile rămase nevândute. Măsura face parte din strategia UE de reducere a risipei și de protejare a mediului.

De acum înainte, firmele vor trebui să găsească soluții pentru produsele care nu se vând, precum revânzarea, donarea, recondiționarea sau reutilizarea acestora. Distrugerea va fi permisă doar în situații excepționale, cum ar fi atunci când produsele sunt deteriorate, prezintă riscuri pentru consumatori, sunt contrafăcute sau încalcă drepturi de proprietate intelectuală.

Companiile care vor recurge la această măsură vor fi obligate să justifice decizia și să păstreze documentele care demonstrează motivele distrugerii timp de cinci ani. În plus, începând din februarie 2027, acestea vor trebui să raporteze într-un format unic la nivel european câte produse au distrus și din ce motive.

Noile reguli fac parte din Regulamentul european privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), adoptat pentru a reduce cantitatea de deșeuri textile generate anual în Uniunea Europeană.

Potrivit Comisiei Europene, între 4% și 9% din produsele textile nevândute sunt distruse înainte de a fi purtate, iar această practică generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂ în fiecare an.

Regulile se aplică, deocamdată, marilor companii, însă din iulie 2030 obligațiile vor fi extinse și la întreprinderile mijlocii.

Executivul european consideră că noile măsuri vor încuraja companiile să își gestioneze mai eficient stocurile, să reducă retururile și să dezvolte modele de afaceri bazate pe economie circulară, în care produsele sunt reparate, reutilizate sau revândute, în loc să fie eliminate.