Emanciparea femeii în politica moldovenească. Sexul feminin – tot mai activ în alegeri și funcții electorale

Tot mai multe femei votează și dețin funcții de conducere în organele electorale. Este principala constatare a analizei de gen a alegerilor prezidențiale din 2020, realizată de Comisia Electorală Centrală și PNUD Moldova, cu suportul USAID Moldova, prezentată astăzi public.

Potrivit cercetării, în turul I al alegerilor prezidențiale de anul trecut, 53,42% dintre persoanele care au ieșit la urne (1 364 597) au fost femei. La cel de-al doilea tur de scrutin au participat la votare 1 650 131 de alegători, dintre care 53,8% femei. Rata de participare la votare în mediul rural în turul II a fost de 47% (cu 2% mai mult decât în turul I), femeile constituind peste 53% din totalul celor care au ieșit la vot. În mediul urban, rata de participare a fost de 72,8% (cu 16,4% mai mult decât în turul I), dintre care peste 54% femei.

În turul I, cei mai activi și numeroși alegători au fost cei cu vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani, care au votat în proporție de aproape 65% din grupul lor de vârstă, constituind puțin peste 30% din totalul celor care au participat la scrutin. În schimb, în turul II, cei mai mulți alegători au fost cei cu vârsta cuprinsă între 26-40 de ani, constituind aproape o treime (28,7%) din totalul celor care au participat la votare.

În ceea ce privește tinerii și tinerele care au votat pentru prima dată, numărul acestora a crescut în turul II față de turul I cu 3 381 de persoane, atingând cifra de 20 087 sau 62,5% din totalul celor cu vârsta de 18 ani înscriși în listele electorale. 51,28% au fost fete.

La turul I al prezidențialelor din 2020, în diaspora au participat 149 840 de alegători, dintre care 50,56% au fost bărbați. Iar la turul II, au participat 262 739 de alegători, dintre care 51,04% au fost femei.

De asemenea, la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut s-au implicat mai multe femei decât bărbați. În comparație cu alegerile prezidențiale precedente din 2016, numărul femeilor în funcția de președintă a Consiliilor electorale de circumscripție electorală a crescut. În 2016 femeile au reprezentat 31%, iar în 2020 – 47%. De asemenea, a crescut numărul femeilor în funcția de vicepreședintă: 2016 – 43%, 2020 – 53%.

Studiul integral poate fi accesat aici.

Precizăm că, alegerile prezidențiale din toamna anului trecut au fost câștigate la fel de o femei în defavoarea unui bărbat. Este vorba de Maia Sandu, aleasă președintă, în detrimentul ex-șefului statului, Igor Dodon.

ȘTIRI, VIDEO, NO COMMENT pe Telegram Realitatea/RLIVE TV

#functii publice #femei la conducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul vrea să vândă pachetul minoritar de acțiuni pe care îl deține la Moldindconbank, potrivit unui proiect de hotărâre elaborat de Agenția Proprietății Publice și expus consultărilor publice.

Participația este una mică – 2 472 de acțiuni, ceea ce reprezintă doar 0,05% din capitalul băncii. Capitalul social al Moldindconbank ajunge la aproximativ 496,8 milioane de lei, iar valoarea nominală a unei acțiuni este de 100 de lei, se indică în document.

În nota informativă se precizează că această cotă nu oferă statului nicio influență reală asupra activității instituției financiare, fiind descrisă drept o participație „ultra-minoritară”. În aceste condiții, APP propune ca acțiunile să fie vândute pe piața reglementată.

Această metodă este considerată cea mai potrivită, deoarece permite stabilirea unui preț corect în funcție de cerere și ofertă și asigură un proces transparent de tranzacționare. Totodată, vânzarea pe piața de capital oferă posibilitatea valorificării pachetului fără impunerea unor condiții suplimentare pentru investitori, având în vedere dimensiunea foarte redusă a participației.

Propunerea face parte din proiectul privind actualizarea listei bunurilor de stat supuse privatizării, în care au fost incluse Fabrica de sticlă din Chișinău, precum și Hotelul ”Zarea”.