Epavele lui Plahotniuc controlează ANRE? – Slusari explodează după justificările halucinante privind tarifele

Alexandr Slusari, membru al Consiliului de supraveghere al Energocom, lansează acuzații grave la adresa Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în urma unui comunicat al instituției privind metodologia de calcul a tarifelor la energia electrică.

„Răspund celor mai mari specialiști de la ANRE, care au mințit azi cu nerușinare. Nu vorbim de o ofertă mică într-o lună, ci de o tendință clară pe mai multe luni”, a declarat Slusari.

Potrivit acestuia, în actualul tarif aprobat de ANRE este inclus un preț anual de achiziție de circa 145 euro/MWh, în timp ce Energocom a cumpărat energia electrică în 2025 la prețuri mult mai mici, în medie ponderată:

ianuarie – 129,7 euro/MWh
februarie (cu grant UE) – 112,78 euro/MWh
martie – 119,85 euro/MWh
aprilie – 109,18 euro/MWh
mai – 106,6 euro/MWh

„Unde vedeți aici prețul mic doar pentru o lună? Devierile pozitive sunt între 10,5% și 26,5%”, susține Slusari, sugerând că ANRE ignoră realitatea pieței și refuză să ajusteze metodologia în funcție de noile condiții de achiziție, în care nu mai există un furnizor dominant precum MGRES.

Slusari mai afirmă că actuala metodologie de stabilire a tarifelor este „învechită” și ar trebui urgent revizuită. „Dacă e nevoie de modificat legile, colaborați cu deputații. Nu cu două luni înainte de alegeri, ci acum, în interesul cetățenilor”, a spus el, lansând și un atac direct la unii membri ai ANRE, despre care afirmă că „încasează sume fabuloase pe carduri”, dar „apelează la responsabilitate doar când e vorba de alții”.

Totodată, Slusari i-a numit pe unii membri ai Consiliului ANRE „epava lui Plahotniuc” sau „prietenul lui Iurie Leancă”, susținând că aceștia au fost promovați politic, inclusiv cu sprijinul deputatului PAS, Radu Marian.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Slusari #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.