„Nașul” AI, șocant: Modelele recente ne mint și pot manipula în mod periculos

03 Iun. 2025, 18:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Iun. 2025, 18:00 // Actual //  Ursu Victor

Unul dintre „nașii” inteligenței artificiale a atacat cursa de miliarde de dolari pentru dezvoltarea acestei tehnologii de vârf, afirmând că cele mai recente modele prezintă caracteristici periculoase, cum ar fi minciuna față de utilizatori, scrie Financial Times.

Yoshua Bengio, un academician canadian a cărui muncă a stat la baza tehnicilor utilizate de grupuri de top din domeniul IA, precum OpenAI și Google, a declarat: „Din păcate, există o cursă foarte competitivă între laboratoarele de top, care le împinge să se concentreze pe capacitatea de a face IA din ce în ce mai inteligentă, dar nu neapărat să pună suficient accent și să investească suficient în cercetarea privind siguranța.”

Câștigătorul premiului Turing a emis avertismentul într-un interviu acordat Financial Times, în timp ce a lansat o nouă organizație non-profit numită LawZero. El a spus că grupul se va concentra pe construirea de sisteme mai sigure, promițând să „izoleze cercetarea noastră de presiunile comerciale”.

LawZero a strâns până acum aproape 30 de milioane de dolari în contribuții filantropice de la donatori, printre care inginerul fondator al Skype, Jaan Tallinn, inițiativa filantropică a fostului șef al Google, Eric Schmidt, precum și Open Philanthropy și Future of Life Institute.

Mulți dintre finanțatorii lui Bengio aderă la mișcarea „altruismului eficient”, ai cărei susținători tind să se concentreze pe riscurile catastrofale legate de modelele de IA. Criticii susțin că mișcarea evidențiază scenarii ipotetice, ignorând în același timp prejudiciile actuale, precum prejudecățile și inexactitățile.

Bengio a declarat că grupul său non-profit a fost fondat ca răspuns la dovezile tot mai numeroase din ultimele șase luni că modelele de vârf de astăzi dezvoltă capacități periculoase. Acestea includ „dovezi de înșelăciune, trișare, minciună și instinct de autoconservare”, a spus el.

Modelul Claude Opus al Anthropic a șantajat inginerii într-un scenariu fictiv în care risca să fie înlocuit de un alt sistem. Cercetările efectuate luna trecută de testerii de IA Palisade au arătat că modelul o3 al OpenAI a refuzat instrucțiunile explicite de oprire.

Bengio a spus că astfel de incidente sunt „foarte înfricoșătoare, deoarece nu vrem să creăm un concurent pentru oamenii de pe această planetă, mai ales dacă sunt mai deștepți decât noi”.

Pionierul AI a adăugat: „În acest moment, acestea sunt experimente controlate, dar îngrijorarea mea este că, în viitor, următoarea versiune ar putea fi suficient de inteligentă din punct de vedere strategic încât să ne vadă venind de departe și să ne învingă cu înșelăciuni pe care nu le anticipăm. Așadar, cred că ne jucăm cu focul în acest moment”.

Capacitatea sistemelor de a ajuta la construirea de „arme biologice extrem de periculoase” ar putea deveni realitate încă de anul viitor, a adăugat el.

Cu sediul în Montreal, LawZero are 15 angajați și își propune să angajeze mai mulți specialiști tehnici pentru a construi următoarea generație de sisteme de IA concepute pentru siguranță.

Bengio, profesor de informatică la Universitatea din Montreal, va renunța la funcția de director științific la Mila, Institutul de Inteligență Artificială din Quebec, pentru a se concentra pe noua organizație.

Obiectivul său este de a dezvolta un sistem de IA care să ofere răspunsuri veridice bazate pe raționamente transparente, în loc să fie antrenat să satisfacă utilizatorul, oferind în același timp o evaluare solidă a calității și siguranței rezultatelor. Bengio speră să creeze un model care să poată monitoriza și îmbunătăți ofertele existente ale grupurilor de IA de top, împiedicându-le să acționeze împotriva intereselor umane.

„Cel mai rău scenariu este extincția umanității”, a spus el. „Dacă construim sisteme de IA care sunt mai inteligente decât noi, nu sunt aliniate cu noi și concurează cu noi, atunci suntem practic terminați.”

Decizia lui Bengio de a înființa LawZero vine în contextul în care OpenAI intenționează să se îndepărteze de rădăcinile sale caritabile, transformându-se într-o companie cu scop lucrativ. Această mișcare a provocat îngrijorarea experților în IA și a declanșat un proces din partea cofondatorului Elon Musk, care încearcă să blocheze tranzacția.

Criticii spun că OpenAI a fost fondată pentru a se asigura că IA este dezvoltată în beneficiul umanității, iar noua structură elimină recursul legal dacă compania prioritizează profitul în detrimentul acestui obiectiv. OpenAI susține că are nevoie să strângă capital într-o structură mai convențională pentru a concura în acest sector, în timp ce misiunea sa mai largă rămâne centrală.

Bengio a declarat că nu are încredere că OpenAI își va respecta misiunea, subliniind că organizațiile non-profit nu au „un stimulent nealiniat, așa cum se întâmplă în structura actuală a companiilor”.

„Pentru a crește foarte repede, trebuie să convingi oamenii să investească mulți bani, iar ei vor să vadă un randament al investiției. Așa funcționează sistemul nostru bazat pe piață”, a adăugat el.

09 Oct. 2026, 15:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2026, 15:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania olandeză ASML domină clasamentul celor mai valoroase companii listate la bursă din Europa, cu o capitalizare de peste 670 de miliarde de dolari, în timp ce Republica Moldova este reprezentată de maib, evaluată la doar 912 milioane de dolari. Diferența este uriașă: gigantul tehnologic din Țările de Jos valorează de aproximativ 735 de ori mai mult decât liderul pieței bursiere moldovenești.

Datele se regăsesc într-o analiză publicată de Visual Capitalist, care prezintă cele mai valoroase companii listate la bursă din 42 de țări europene. Clasamentul a fost realizat în baza capitalizării bursiere, utilizând informații de la StockAnalysis.com și bursele locale, disponibile la 29 septembrie 2026 sau la cea mai recentă dată de tranzacționare.

ASML, companie specializată în producerea echipamentelor necesare fabricării celor mai avansate cipuri, ocupă detașat prima poziție în Europa. Valoarea sa de piață, de 670,27 miliarde de dolari, este aproape dublă față de cea a băncii HSBC din Marea Britanie, evaluată la 342,35 miliarde de dolari, și a grupului farmaceutic elvețian Roche, cu 341,5 miliarde de dolari.

Germania este reprezentată de Siemens, cu o capitalizare de 246,27 miliarde de dolari, Franța de L’Oréal, evaluată la 230,18 miliarde de dolari, iar Spania de Banco Santander, cu 205,11 miliarde de dolari. Urmează producătorul farmaceutic danez Novo Nordisk, cu 168,61 miliarde de dolari, și grupul industrial Eaton din Irlanda, cu 168,28 miliarde de dolari.

În Europa de Est, diferențele sunt considerabile. Cea mai valoroasă companie din Polonia este grupul energetic Orlen, cu aproximativ 44 de miliarde de dolari, în timp ce România este reprezentată de Hidroelectrica, cu 17 miliarde de dolari. În Ungaria, OTP Bank valorează aproximativ 36 de miliarde de dolari, iar în Cehia grupul energetic ČEZ ajunge la 34 de miliarde de dolari.

Republica Moldova se situează în partea inferioară a clasamentului, cu maib, a cărei capitalizare bursieră este estimată la 912 milioane de dolari. Prin comparație, Hidroelectrica din România valorează de aproape 19 ori mai mult, iar Orlen din Polonia de aproximativ 48 de ori mai mult.

Totuși, Moldova depășește câteva piețe europene mai mici. În Muntenegru, cea mai valoroasă companie listată, EPCG, este evaluată la 884 de milioane de dolari, iar în Letonia, Eleving Group are o capitalizare de aproximativ 212 milioane de dolari.

Analiza scoate la iveală și o particularitate a economiei europene: băncile domină piețele bursiere naționale. Instituțiile bancare ocupă prima poziție în 15 țări, iar dacă sunt incluse companiile de asigurări și investiții, sectorul financiar conduce în 18 dintre cele 42 de state analizate. Alte zece țări sunt dominate de companii din energie și utilități.

Un alt caz este Novo Nordisk. Producătorul medicamentelor Ozempic și Wegovy era, în 2024, cea mai valoroasă companie europeană, cu o capitalizare de peste 650 de miliarde de dolari. Între timp, grupul danez a pierdut peste 70% din valoarea sa bursieră, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea companiei americane Eli Lilly.

Autorii analizei atrag atenția și asupra dificultăților Europei de a produce noi giganți economici. Potrivit unui raport elaborat în 2024 de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Uniunea Europeană nu a fost creată de la zero, în ultimii 50 de ani, nicio companie care să ajungă la o valoare de peste 100 de miliarde de euro.