Bursa a crescut puternic în 2025: volumul emisiunilor aproape s-a dublat, iar capitalizarea a urcat cu 52%

Piața de capital din Republica Moldova a înregistrat în 2025 o creștere semnificativă a volumelor atrase și o consolidare vizibilă a segmentelor cheie, potrivit datelor publicate de Comisia Națională a Pieței Financiare. Deși numărul emisiunilor a fost mai mic decât în anul precedent, valoarea totală a acestora aproape s-a dublat, semnalând o orientare spre proiecte investiționale mai mari.

Pe piața primară au fost înregistrate 66 de emisiuni în valoare totală de 1,45 miliarde de lei, comparativ cu 92 de emisiuni în sumă de 674,7 milioane de lei în 2024. În aceste condiții, valoarea medie a unei emisiuni a crescut de la 7,33 milioane de lei la 21,91 milioane de lei într-un singur an.

Din total, opt emisiuni au fost de obligațiuni corporative (Moldova Agroindbank), cumulând 1,1 miliarde de lei, 52 au fost emisiuni suplimentare de acțiuni (306,23 milioane de lei), patru – emisiuni la constituirea societăților pe acțiuni (22,5 milioane de lei), iar două – obligațiuni municipale în valoare de 7,5 milioane de lei, lansate de primăriile Sireți și Costești.

Pe segmentul acțiunilor, 81% din volumul total al emisiunilor a fost concentrat în șase companii: SA Dacia-LV, SA Agat, SA Crismax, Artima SA, SA Administrația Națională a Drumurilor și SA Basarabia-Nord, fiecare cu emisiuni ce au depășit 10 milioane de lei.

Pe piața secundară, capitalizarea bursieră a ajuns la 24,17 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 52,3% față de 2024. Evoluția a fost susținută de aprecierea acțiunilor mai multor instituții financiare, inclusiv BC FinComBank SA, BC Victoriabank SA, OTP Bank SA și Moldova Agroindbank.

În total, pe parcursul anului au fost efectuate 3 361 de tranzacții în valoare de 1,38 miliarde de lei. Numărul tranzacțiilor aproape s-a dublat față de 2024, însă volumul total a înregistrat o ușoară scădere. Tranzacțiile extrabursiere au reprezentat peste 95% din volumul total, ceea ce arată că piața secundară rămâne puternic concentrată în afara platformelor reglementate.

La 31 decembrie 2025, pe piața de capital activau 26 de entități autorizate de CNPF, inclusiv un operator de piață, societăți de investiții, registratori, evaluatori și o societate de administrare a fondurilor de pensii. Administratorul Aragonn Grup SA a depus la finele anului cererea de avizare pentru constituirea fondului de pensii facultative, iar lansarea efectivă va avea loc după obținerea aprobării finale.

Tot în 2025 a fost înregistrată oficial Bursa Internațională a Moldovei SA, care urmează să obțină autorizația de funcționare până la 30 iunie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#piața de capital #emisiuni #CNPF #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.