Expert economic: Indexarea pensiei nu trebuie să fie mai mică decât creşterea salarială

Dacă pensia va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, cu înaintarea în vârstă, pensia pe care o va primi un pensionar va înregistra o scădere. Pentru a nu se crea această discrepanţă, este nevoie ca pensiile să fie majorate cu 40 la sută din suma salariului mediu pe economie. O analiză a indexării pensiilor a fost făcută de expertul în economie, Veaceslav Ioniţă, şi ministrul Muncii şi Protectiei Sociale, Marcel Spatari, care au participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Pentru ca pensiile să ajungă la valoarea a 40 de % din salariul mediu pe economie, Ioniţă spune că Guvernul are nevoie de 25 de miliarde de lei, bani de care statul nu dispune, scrie TVR Moldova.

„Dacă creşterea va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, şi noi, din nefericire, nu avem posibilitatea să indexăm pensia după nivelul creşterilor salariale, salariile au crescut cu 12 la sută, Dvs. nu aveţi posibiltatea să creşteţi, o veţi creşte mai puţin de 6 la sută. Deci, dacă nu se indexează pensia după creşterea salarială, se întâmplă un lucru foarte urât. Eu i-am zis „linia morţii”. În ce constă ea? Persoana iese la pensie cu 40 de % din salariu, şi după aceasta, cu fiecare an pensia acestuia scade. În acest caz trebuie ori să indexaţi la toţi pensia ca nivelul de salariu şi vă trebuie 25 de miliarde de lei, dar nu îi aveţi. Ori va trebui să aveţi o măsură de sprijin. Pe termen scurt va trebui anual să oferim acest sprijin de solidaritate ca oamenii, care sunt discriminaţi nu că nu au lucrat, dar sunt discriminaţi din simplul motiv că trăiesc mai mult după pensie”, a explicat expertul în economie, Veaceslav Ioniţă în platoul TVR Moldova.

De cealaltă parte, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marcel Spatari, spune că la moment se încearcă o balansare a pensiilor astfel încât creşterea pensiilor să înregistreze măcar 20 de % din salariul mediu pe economie înregistrat în Republica Moldova.

„25 de miliarde sunt necesari pentru a aduce imediat nivelul pensiilor la 40 % . Noi avem 70% din pensionari care au sub 2000 de lei pensia astăzi. Mai mult decât atât, sub pensia minimă calculată corespunzător cu stagiul lor de cotizare. Două mii de lei, în raport cu nouă mii de lei, cât este salariul mediu pe ţară, reprezintă 22 la sută. Aceste persoane sunt şi mai prost decât în statistica medie. Cineva care are pensie 1500 de lei este la 16 la sută din salariul mediu. Noi acum vrem să-i aducem pe oameni măcar la 23 la sută, înainte ca să facem următorul pas şi să-i stimulăm să crească spre 40 la sută”, a menţional Marcel Spătari.

Precizăm că, Guvernul a definitivat proiectul de creştere a pensiei minime. Astfel, începând cu 1 octombrie 2021, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar.

În prezent, pensia minimă este de 1.188 de lei. De asemenea, de la 1 octombrie 2021, toţi pensionarii vor beneficia de o indexare cu 3,86% a pensiilor. În această săptămână urmează să fie adoptate hotărârile de Guvern şi proiectele de lege care susţin această majorare de pensii.

#expert economic #majorare #pensie #indexare #bani #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.