Expert economic: Indexarea pensiei nu trebuie să fie mai mică decât creşterea salarială

07 Sept. 2021, 21:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Sept. 2021, 21:16 // Actual //  MD Bani

Dacă pensia va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, cu înaintarea în vârstă, pensia pe care o va primi un pensionar va înregistra o scădere. Pentru a nu se crea această discrepanţă, este nevoie ca pensiile să fie majorate cu 40 la sută din suma salariului mediu pe economie. O analiză a indexării pensiilor a fost făcută de expertul în economie, Veaceslav Ioniţă, şi ministrul Muncii şi Protectiei Sociale, Marcel Spatari, care au participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Pentru ca pensiile să ajungă la valoarea a 40 de % din salariul mediu pe economie, Ioniţă spune că Guvernul are nevoie de 25 de miliarde de lei, bani de care statul nu dispune, scrie TVR Moldova.

„Dacă creşterea va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, şi noi, din nefericire, nu avem posibilitatea să indexăm pensia după nivelul creşterilor salariale, salariile au crescut cu 12 la sută, Dvs. nu aveţi posibiltatea să creşteţi, o veţi creşte mai puţin de 6 la sută. Deci, dacă nu se indexează pensia după creşterea salarială, se întâmplă un lucru foarte urât. Eu i-am zis „linia morţii”. În ce constă ea? Persoana iese la pensie cu 40 de % din salariu, şi după aceasta, cu fiecare an pensia acestuia scade. În acest caz trebuie ori să indexaţi la toţi pensia ca nivelul de salariu şi vă trebuie 25 de miliarde de lei, dar nu îi aveţi. Ori va trebui să aveţi o măsură de sprijin. Pe termen scurt va trebui anual să oferim acest sprijin de solidaritate ca oamenii, care sunt discriminaţi nu că nu au lucrat, dar sunt discriminaţi din simplul motiv că trăiesc mai mult după pensie”, a explicat expertul în economie, Veaceslav Ioniţă în platoul TVR Moldova.

De cealaltă parte, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marcel Spatari, spune că la moment se încearcă o balansare a pensiilor astfel încât creşterea pensiilor să înregistreze măcar 20 de % din salariul mediu pe economie înregistrat în Republica Moldova.

„25 de miliarde sunt necesari pentru a aduce imediat nivelul pensiilor la 40 % . Noi avem 70% din pensionari care au sub 2000 de lei pensia astăzi. Mai mult decât atât, sub pensia minimă calculată corespunzător cu stagiul lor de cotizare. Două mii de lei, în raport cu nouă mii de lei, cât este salariul mediu pe ţară, reprezintă 22 la sută. Aceste persoane sunt şi mai prost decât în statistica medie. Cineva care are pensie 1500 de lei este la 16 la sută din salariul mediu. Noi acum vrem să-i aducem pe oameni măcar la 23 la sută, înainte ca să facem următorul pas şi să-i stimulăm să crească spre 40 la sută”, a menţional Marcel Spătari.

Precizăm că, Guvernul a definitivat proiectul de creştere a pensiei minime. Astfel, începând cu 1 octombrie 2021, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar.

În prezent, pensia minimă este de 1.188 de lei. De asemenea, de la 1 octombrie 2021, toţi pensionarii vor beneficia de o indexare cu 3,86% a pensiilor. În această săptămână urmează să fie adoptate hotărârile de Guvern şi proiectele de lege care susţin această majorare de pensii.

Realitatea Live

21 Feb. 2026, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Feb. 2026, 13:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.