Expert economic: Indexarea pensiei nu trebuie să fie mai mică decât creşterea salarială

Dacă pensia va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, cu înaintarea în vârstă, pensia pe care o va primi un pensionar va înregistra o scădere. Pentru a nu se crea această discrepanţă, este nevoie ca pensiile să fie majorate cu 40 la sută din suma salariului mediu pe economie. O analiză a indexării pensiilor a fost făcută de expertul în economie, Veaceslav Ioniţă, şi ministrul Muncii şi Protectiei Sociale, Marcel Spatari, care au participat la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Pentru ca pensiile să ajungă la valoarea a 40 de % din salariul mediu pe economie, Ioniţă spune că Guvernul are nevoie de 25 de miliarde de lei, bani de care statul nu dispune, scrie TVR Moldova.

„Dacă creşterea va fi indexată mai jos decât creşterea salarială, şi noi, din nefericire, nu avem posibilitatea să indexăm pensia după nivelul creşterilor salariale, salariile au crescut cu 12 la sută, Dvs. nu aveţi posibiltatea să creşteţi, o veţi creşte mai puţin de 6 la sută. Deci, dacă nu se indexează pensia după creşterea salarială, se întâmplă un lucru foarte urât. Eu i-am zis „linia morţii”. În ce constă ea? Persoana iese la pensie cu 40 de % din salariu, şi după aceasta, cu fiecare an pensia acestuia scade. În acest caz trebuie ori să indexaţi la toţi pensia ca nivelul de salariu şi vă trebuie 25 de miliarde de lei, dar nu îi aveţi. Ori va trebui să aveţi o măsură de sprijin. Pe termen scurt va trebui anual să oferim acest sprijin de solidaritate ca oamenii, care sunt discriminaţi nu că nu au lucrat, dar sunt discriminaţi din simplul motiv că trăiesc mai mult după pensie”, a explicat expertul în economie, Veaceslav Ioniţă în platoul TVR Moldova.

De cealaltă parte, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Marcel Spatari, spune că la moment se încearcă o balansare a pensiilor astfel încât creşterea pensiilor să înregistreze măcar 20 de % din salariul mediu pe economie înregistrat în Republica Moldova.

„25 de miliarde sunt necesari pentru a aduce imediat nivelul pensiilor la 40 % . Noi avem 70% din pensionari care au sub 2000 de lei pensia astăzi. Mai mult decât atât, sub pensia minimă calculată corespunzător cu stagiul lor de cotizare. Două mii de lei, în raport cu nouă mii de lei, cât este salariul mediu pe ţară, reprezintă 22 la sută. Aceste persoane sunt şi mai prost decât în statistica medie. Cineva care are pensie 1500 de lei este la 16 la sută din salariul mediu. Noi acum vrem să-i aducem pe oameni măcar la 23 la sută, înainte ca să facem următorul pas şi să-i stimulăm să crească spre 40 la sută”, a menţional Marcel Spătari.

Precizăm că, Guvernul a definitivat proiectul de creştere a pensiei minime. Astfel, începând cu 1 octombrie 2021, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar.

În prezent, pensia minimă este de 1.188 de lei. De asemenea, de la 1 octombrie 2021, toţi pensionarii vor beneficia de o indexare cu 3,86% a pensiilor. În această săptămână urmează să fie adoptate hotărârile de Guvern şi proiectele de lege care susţin această majorare de pensii.

#expert economic #majorare #pensie #indexare #bani #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Rusiei a aprobat în lectura a treia un proiect de lege care elimină obligația funcționarilor publici de a depune anual declarații privind veniturile, cheltuielile și bunurile. Potrivit documentului, aceste declarații vor fi prezentate doar în „cazuri speciale”, cum ar fi numirea într-o funcție publică, transferul dintr-o instituție în alta sau includerea într-un rezervă federală de cadre, notează BBC.

Legea se aplică persoanelor care ocupă funcții publice, posturi în administrația municipală și anumite funcții din organizații cu participare de stat. Până acum, declarațiile erau depuse anual.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Vasili Piskariov („Rusia Unită”), susține că noul mecanism permite renunțarea la un sistem „arhaic” de control și va face verificările mai rapide și mai eficiente. Potrivit lui, informațiile despre veniturile și bunurile funcționarilor sunt deja vizibile în sistemele informaționale interne ale statului, în special în sistemul guvernamental „Poseidon”, lansat în 2022, coordonat de Administrația Prezidențială și operat de Serviciul Federal de Pază. Aceste date nu sunt publice.

Inițiatorii legii afirmă că modificările sunt menite să „îmbunătățească activitatea anticorupție” și să facă sistemul de control mai eficient. „Nu anulăm declarațiile și nu trimitem funcționarii în umbră, ci perfecționăm procedura”, a declarat Piskariov.

Totuși, proiectul a fost criticat chiar în Parlament. Deputatul Viaceslav Marhaev (Partidul Comunist) a spus că, pe fundalul marilor scandaluri de corupție din ultimii ani, legea pare „stranie și discutabilă”. Mihail Deliaghin („Rusia Justă”) a afirmat că inițiativa contravine principiilor de bază ale responsabilității și transparenței față de cetățeni.

Opoziția și experții anticorupție avertizează că transferarea controlului exclusiv în sisteme închise elimină rolul controlului public. Deputatul Andrei Kuznețov („Rusia Justă”) a întrebat cine va verifica imparțialitatea sistemului „Poseidon”, subliniind că transparența publică era anterior o garanție împotriva abuzurilor.

Criticii mai amintesc că, în trecut, investigațiile jurnalistice bazate inclusiv pe declarații de avere au scos la iveală cazuri majore de corupție, de la proprietăți nedeclarate în străinătate până la scheme complexe de îmbogățire a unor înalți demnitari. Experții independenți consideră că eliminarea declarațiilor anuale reprezintă un nou pas spre închiderea sistemului de stat rus și limitarea controlului public asupra averilor funcționarilor.

Proiectul de lege urmează să fie examinat de Consiliul Federației și apoi semnat de președintele Vladimir Putin. Dacă va fi promulgat, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.