Experții internaționali recomandă implementarea sistemului Track and Trace pentru a combate piața ilicită de tutun

În 2023, în Republica Moldova consumul de țigări ilicite a crescut cu 3.8 puncte procentuale în comparație cu anul 2022, arată un nou studiu KPMG. Astfel, anul trecut, consumul ilicit de țigări a atins o medie anuală de 9,8%. În opinia experților, autoritățile moldovenești trebuie să preia practicile UE pentru a combate comerțul ilicit de tutun, iar sistemul de trasabilitate Track and Trace reprezintă un instrument eficient de control al pieței, scrie infotag.md.

În cadrul conferinței TAXCON’24, Viktor Zemlicka, consultant în comerț internațional și investiții, a menționat că, potrivit unui studiu realizat de KPMG, în 2023, bugetul de stat al Moldovei a pierdut aproximativ 23 de milioane de euro din taxe din cauza consumului ilicit de produse de tutun, ceea ce este cu 9 milioane de euro mai mult decât în 2022.

„Creșterea comerțului ilegal nu doar afectează economia, ci creează riscuri pentru sănătatea consumatorilor și reduce încrederea în piață. Contrabanda, falsificarea și declararea incorectă a mărfurilor duc nu doar la pierderi de venituri fiscale, ci și la distrugerea reputației brandurilor și destabilizarea canalelor legale de distribuție”, a subliniat Zemlicka.

În opinia expertului, un exemplu remarcabil de combatere a comerțului ilegal este sistemul de urmărire a produselor din tutun Track and Trace implementat în Uniunea Europeană.

„Succesul acestui sistem se datorează implementării identificatorilor unici pentru fiecare unitate de produs, precum și utilizării soluțiilor digitale pentru monitorizarea tuturor etapelor de mișcare a produselor – de la producție până la punctul final de vânzare. Toate informațiile sunt înregistrate într-o bază de date centrală, ceea ce permite urmărirea și verificarea în timp real a autenticității produselor și tranzacțiilor asociate acestora”, a mai precizat specialistul.

Zemlicka a afirmă că, Moldova, ca țară care aspiră la integrarea în UE, poate învăța din experiența europeană și poate începe deja să dezvolte și să implementeze un sistem de urmărire a mărfurilor. Acesta recomandă introducerea soluțiilor digitale pentru lanțurile de aprovizionare, compatibile cu sistemul UE, ținând cont de specificul pieței locale. Un aspect important este adaptarea sistemului la condițiile locale, pentru a-i asigura eficiența și a minimiza costurile pentru afaceri și stat. Specialistul consideră că cea mai bună opțiune pentru Moldova este implementarea treptată a sistemului, începând cu marcarea fiscală și urmărirea produselor din tutun, cu o adaptare ulterioară la structura mai complexă a UE.

Marea Britanie, care a implementat deja cu succes un sistemul, poate fi un exemplu pentru Moldova, consideră Zemlicka. El a subliniat că, pentru implementarea cu succes a sistemului, este necesară o cooperare strânsă între guvern, mediul de afaceri și furnizorii de tehnologii. Sistemele de monitorizare trebuie să țină cont de prioritățile strategice și geopolitice ale Moldovei și să fie flexibile pentru adaptarea ulterioară la cerințele UE.

În 2023, Parlamentul a aprobat un proiect de lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul Organizației Mondiale a Sănătății privind combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun, care prevede implementarea sistemului Track and Trace. În cadrul proiectului, este planificată elaborarea unui regulament tehnic până în martie 2024, lansarea sistemului Track and Trace în regim pilot în 2025 și implementarea completă a mecanismului până în 2026. Cu toate acestea, experții semnalează posibile întârzieri în lansarea sistemului.

#TAXCON'24 #piata ilicita #experti internationali #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.