O Volga folosită de agenții KGB în anii 90, scoasă la licitație cu prețul unui bolid de lux

Aceste maşini nu puteau fi cumpărate de oamenii simpli, doar angajații KGB aveau acces la ele, și erau făcute să arate cu modelele obișnuite, de serie. Toate lucrurile speciale erau mascate, chiar şi panoul de comunicaţii speciale.

Puteai să-ţi dai seama doar după felul în care această mașină accelera. Motorul V8 de sub capotă era unul de pe Chaika, de 5.5 litri, care dezvolta 195 CP. Cutia era tot una automată, în 3 trepte, dar cu levier de cutie manuală de decor, potrivit ziare.com ziare.com.

În Rusia a fost scoasă de curând una din ultimele maşini de acest fel produse vreodată. E fabricată în 1990 şi se spune că în total au fost produse doar 245 exemplare V8 a acestui model de Volga.

Exemplarul e într-o stare nu tocmai perfectă, însă are avantajul de a fi într-o formă originală, nerestaurată şi autentică. Totul s-a păstrat aşa cum a fost pe ea, când maşina chiar a fost în mâinile forţelor de ordine. Chiar şi panoul de comenzi pentru agenţii secreţi există la interior.

Maşina are şi elementele speciale, ce o disting: o metodă secretă de a deschide portbagajul, un rezervor mărit, frâne mai mari cu pedală mai mare, a doua bateria, montată în portbagaj, două oglinzi la interior şi chiar o staţie de legătură directă cu operatorul de la KGB de atunci, relatează Piața Auto.

Cel care va cumpăra maşina va avea nevoie s-o supună unul proces minuţios de restaurare şi doar aşa îi va reda luciul şi gloria pe care ar merita-o această maşină atât de rară. Dar şi în forma în care este, această Volga e scoasă la vânzare la un preţ exorbitant, de 36,600 euro!

#Volga #licitatie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu un paradox economic. Companiile reclamă lipsa angajaților, în timp ce țara are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din regiune. Doar 55% dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani sunt ocupate, comparativ cu media de 76,1% din Uniunea Europeană. Mai mult, aproape un sfert dintre tinerii moldoveni nu muncesc și nici nu urmează studii sau cursuri de formare profesională, potrivit unei analize prezentate de Expert-Grup.

Potrivit analizei, principala problemă a pieței muncii din Republica Moldova nu este șomajul, care în 2025 s-a situat la doar 3,8%, ci subutilizarea a forței de muncă. Deși rata șomajului pare redusă, o parte a populației nu participă deloc la activitatea economică.

În 2025, rata de ocupare pentru categoria de vârstă 20–64 de ani a fost de numai 55%, cu 21,1 puncte procentuale sub media Uniunii Europene. În același timp, rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste a ajuns la 58,2%, ceea ce reflectă amploarea problemei participării reduse la piața muncii.

Situația este deosebit de îngrijorătoare în rândul tinerilor. Aproape unul din patru moldoveni cu vârste între 15 și 29 de ani nu este angajat și nici nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională, categorie cunoscută în statisticile internaționale drept NEET.

Experții atrag atenția că, în aceste condiții, simpla reducere a șomajului nu poate rezolva deficitul de personal reclamat de angajatori. Este nevoie de politici care să încurajeze intrarea pe piața muncii a persoanelor inactive și să faciliteze accesul acestora la locuri de muncă.

Analiza Expert-Grup estimează că majorarea ratei de ocupare până la 61% în anul 2030 ar presupune integrarea pe piața muncii a încă aproximativ 79 de mii de persoane. Acest nivel ar reprezenta circa 80% din media actuală a Uniunii Europene și ar constitui un pas important în reducerea decalajului dintre Moldova și statele comunitare.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, a declarat că deficitul de angajați calificați reprezintă una dintre problemele cu care se confruntă companiile.

„Lipsa forței de muncă calificate rămâne una dintre cele mai importante constrângeri pentru mediul de afaceri. De aceea, este esențial ca poziția companiilor și necesitățile reale ale angajatorilor să se regăsească în Programul național de ocupare 2027–2030 încă din etapa de elaborare”, a declarat Harea.

La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a recunoscut că rata redusă de ocupare reprezintă o provocare, mai ales în condițiile în care numeroși angajatori nu reușesc să găsească personal.

„Avem nevoie de o piață a muncii în care oamenii să găsească locuri de muncă potrivite competențelor lor, cu salarii și condiții decente, iar angajatorii să poată găsi personalul de care au nevoie”, a declarat ministrul.