Costul unui mic dejun atinge cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani

01 Nov. 2021, 04:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
01 Nov. 2021, 04:35 // Actual //  Lupu Eduard

Costul produselor alimentare de bază care alcătuiesc un mic dejun obişnuit a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, sub presiunea vremii nefavorabile şi a dificultăţilor din lanţul de aprovizionare, ceea ce reprezintă încă o presiune în creştere asupra inflaţiei mondiale.

Indicatorul Financial Times pentru micul dejun, bazat pe preţurile futures pentru cafea, lapte, zahăr, grâu, ovăz şi suc de portocale, a crescut cu 63% din 2019, într-o mişcare care s-a accelerat începând cu această vară.

Companiile din industria alimentară cresc preţurile pentru a-şi proteja marjele de profit, marile multinaţionale, inclusiv Nestlé şi Procter & Gamble, avertizând în ultimele săptămâni că presiunile asupra costurilor vor continua să se înrăutăţească. Analiştii spun că majorarea costurilor de producţie, procesare şi transport va menţine preţurile ridicate.

„Preţurile ridicate sunt aici pentru cel puţin încă un an”, a declarat Carlos Mera, şeful departamentului de cercetare a pieţei de mărfuri agricole de la Rabobank.

Vremea bună şi recoltele abundente dintre 2016 şi 2020 au menţinut preţurile pentru materiile prime alimentare la niveluri moderate, dar de atunci diverse probleme au lovit deodată, a declarat Will Osnato, analist la firma de date şi cercetare în domeniul materiilor prime Gro Intelligence.
Problemele legate de producţia de alimente au apărut pe fondul creşterii cererii, în condiţiile în care revenirea după pandemie s-a dovedit a fi mai puternică decât estimările.
Deşi preţurile pentru produsele alimentare de bază tind să se stabilizeze în ultimele luni ale anului, pentru că este sezonul post-recoltă în emisfera nordică şi începutul sezonului de creştere în sud, preţurile au continuat să crească în acest an, iar produsele pentru micul dejun au crescut cu 26% de la jumătatea anului.

Modelele meteorologice contribuie la acest lucru. Meteorologii prognozează un eveniment meteorologic La Nina pentru al doilea an consecutiv, ceea ce va duce la o nouă perioadă de secetă şi îngheţuri. Costul îngrăşămintelor, care sunt fabricate din gaze naturale, a crescut, deoarece mulţi producători şi-au oprit, de asemenea, fabricile, ceea ce a sporit presiunea.

Într-un an cu vreme extremă, cultivatorii din regiunile cheie de producţie pentru multe produse alimentare s-au confruntat cu scăderi ale producţiei. Preţurile futures la grâu au crescut cu 20% de la începutul anului, în condiţiile în care Rusia, America de Nord şi Argentina au fost afectate de secetă, iar ce producătorii europeni au fost afectaţi de ploi. Ultima dată când preţurile la grâu au urcat la nivelurile actuale a fost în urma secetei din 2012 din SUA.

Între timp, preţurile la ovăz s-au dublat în acest an, după ce o secetă severă în Canada a distrus aproape jumătate din recoltă. Fiind cel mai mare producător şi exportator de ovăz din lume, producţia Canadei afectează comerţul mondial, iar anul acesta recolta sa a scăzut cu 44%, potrivit Gro.

Seceta din Brazilia, mare producător şi exportator de zahăr şi cafea, a afectat ambele produse de bază. Zahărul a crescut cu 26% de la începutul anului, în timp ce cafeaua a urcat cu 56%. Fermierii din cele mai mari regiuni de cultivare a cafelei au fost, de asemenea, afectaţi de îngheţuri neobişnuite în luna iulie, ceea ce ridică temeri pentru recolta din sezonul următor.

Cafeaua a fost, de asemenea, unul dintre produsele de bază cele mai afectate de problemele lanţurilor de transport, a declarat Mera. Transportul maritim continuă să fie o problemă care afectează lanţul de aprovizionare, cu tarifele pentru containere cu aproape 280% mai mari decât anul trecut, potrivit grupului de transport maritim Drewry.

Cererea susţinută a dus la creşterea preţurilor pentru lapte şi suc de portocale, care au avut un impuls iniţial din cauza pandemiei, şi au continuat să fie susţinute de creşterea numărului de consumatori care iau micul dejun acasă. Cererea în creştere de biocombustibili determină, de asemenea, creşterea preţurilor la uleiurile vegetale, cum ar fi uleiul de canola, de soia şi de palmier.
Creşterea costurilor pentru agricultori va face dificil pentru aceştia să profite de preţurile mai mari şi să crească oferta. „Toate mărfurile agricole vor fi afectate de faptul că preţurile îngrăşămintelor nu se vor reduce pe termen scurt”, a declarat Kona Haque, şeful firmei de cercetare şi tranzacţionare ED&F Man.

„Va fi nevoie de mai mult de un an pentru a ieşi din situaţia de aprovizionare restrânsă în care ne aflăm acum”, a declarat Will Osnato de la Gro.

Realitatea Live

23 Mai 2022, 10:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
23 Mai 2022, 10:15 // Actual //  Lupu Eduard

Înainte de criza din Federația Rusă din 1998, comerțul moldovenilor cu rușii era de 58%. Așa o dependență de o singură țară Republica Moldova nu a avut nici până atunci, nici după. România deținea la acea vreme o cotă de 6,7%. După criza din 1998, din 2006, din 2013 și acum în 2022 după criza războiului din Ucraina, comerțul moldovenilor cu rușii a scăzut constant, constată economistul Veaceslva Ioniță.

Potrivit lui Ioniță, din 2006 și până în 2012 exporturile în Federația Rusă au cunoscut o recuperare, dar nu de durată. Din 2014, când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, Federația Rusă a impus sancțiuni Chișinăului, este în scădere continuă comerțul dintre cele două părți. În primele trei luni ale anului curent ponderea Federației Ruse în exporturile Republicii Moldova a ajuns la 5,4%.

Acum la capitolul piața de desfacere a mărfurilor moldovenești, Federația Rusă nu mai contează pentru Republica Moldova, cu excepția a două produse de bază: merele și strugurii. În schimb, România a crescut constant. După intrarea României în UE, Republica Moldova a fost beneficiarul indirect al acestui fapt. Companiile care au mers cu investiții în România s-au extins și în Republica Moldova. În prezent, ponderea României în exporturile Republicii Moldova este de 31,7%, sau o creștere de 4,7 ori față de 1997 și de 3 ori mai mult decât următoarele țări din clasament, Turcia și Italia, care deține câte 11% din cotă de export a Republicii Moldova”, a punctat economistul.

Exporturile moldovenești, în primele trei luni ale anului 2022, au cunoscut o creștere spectaculoasă. Importurile, s-au majorat și ele, însă nu ca volum, dar în ceea ce privește prețul. Comerțul extern al Republicii Moldova a fost influențat atât la capitolul exporturi, cât și la capitolul importuri, de contextul internațional legat de creșterea prețurilor, dar și de războiul din Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău