Explozie de cartele pasive la Moldtelecom: Piața de telefonie mobilă se duce în jos pe segmentul prepaid

La sfârșitul trimestrului II din 2024, numărul total de cartele SIM active și pasive din Republica Moldova a scăzut la 4,74 milioane, înregistrând o reducere de 8,6% (447,3 mii) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și o scădere de 8,5% (443,0 mii) față de trimestrul IV 2023. Această scădere este cauzată în principal de reducerea numărului de cartele prepaid, arată datele ANRCETI.

Cartelele pasive au înregistrat valori semnificative, cele mai multe fiind raportate de Moldtelecom (437,9 mii), Moldcell (329,4 mii) și Orange (303,2 mii), acestea reprezentând 22,6% din totalul cartelelor SIM, în timp ce cartelele active au constituit 77,4%.

Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă (SIM-uri active) a scăzut cu 10,6 puncte procentuale, ajungând la 151,5 cartele SIM active la 100 de locuitori, ceea ce reflectă că mulți utilizatori dețin mai multe cartele.

În ceea ce privește evoluția pe furnizori, Orange Moldova a înregistrat cea mai mare pierdere de cartele SIM active, cu 272,3 mii mai puține, urmată de Moldcell (68,2 mii) și Moldtelecom (30 mii). Această tendință reflectă o tranziție clară a pieței de la cartelele prepaid la abonamentele postpaid, pe măsură ce consumatorii preferă pachete personalizate și avantajoase oferite de planurile de abonament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cartele #orange #moldtelecom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.