Agenția Internațională a Energiei trage semnalul de alarmă: cererea globală de petrol va scădea semnificativ în 2025

Creşterea cererii globale de petrol în 2025 va fi sub previziunile anterioare, în urma activităţii economice slabe din China şi America de Nord, se arată într-un raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (EIA), transmite Reuters.

Anul viitor, cererea globală de petrol ar urma să crească cu 1,2 milioane de barili pe zi (bpd), la 104,3 milioane, cu aproximativ 300.000 bpd sub precedentele previziuni. Cererea se va situa anul acesta la aproximativ 103,1 milioane bpd, mai puţin cu 20.000 bpd faţă de estimarea anterioară, a precizat EIA.

Reducerea perspectivelor din 2024 reflectă scăderea importurilor şi a activităţii rafinăriilor din China, principalul cumpărător de ţiţei de pe pieţele internaţionale, iar cele de anul viitor vin pe fondul temerilor privind producţia industrială slabă din SUA şi Canada, se arată în raport.

IEa se aşteaptă ca cererea de petrol în SUA să crească anul viitor la 20,5 milioane (bpd), în scădere faţă de prognoza precedentă, de 20,6 milioane bpd. Pentru acest an a fost menţinută estimarea la 20,3 milioane bpd.

Organizaţia cu sediul la Paris se aşteaptă ca anul viitor producţia de petrol a SUA să fie în medie de 13,54 milioane bpd, un declin de aproximativ 1% faţă de precedenta prognoză, de 13,67 milioane bpd.

De asemenea, EIA a înrăutăţit estimarea privind preţurile petrolului, estimând acum o cotaţie a barilului de petrol ‘light sweet crude’ la un nivel mediu de 76,91 dolari în 2024, un declin de 2,4% comparativ cu previziunea anterioară, iar cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urma să se situeze la nivel mediu de 80,89 dolari anul acesta, o scădere de 2,3% faţă de precedenta prognoză.

Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#peorol #previziuni #cerere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.