Agenția Internațională a Energiei trage semnalul de alarmă: cererea globală de petrol va scădea semnificativ în 2025

Creşterea cererii globale de petrol în 2025 va fi sub previziunile anterioare, în urma activităţii economice slabe din China şi America de Nord, se arată într-un raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (EIA), transmite Reuters.

Anul viitor, cererea globală de petrol ar urma să crească cu 1,2 milioane de barili pe zi (bpd), la 104,3 milioane, cu aproximativ 300.000 bpd sub precedentele previziuni. Cererea se va situa anul acesta la aproximativ 103,1 milioane bpd, mai puţin cu 20.000 bpd faţă de estimarea anterioară, a precizat EIA.

Reducerea perspectivelor din 2024 reflectă scăderea importurilor şi a activităţii rafinăriilor din China, principalul cumpărător de ţiţei de pe pieţele internaţionale, iar cele de anul viitor vin pe fondul temerilor privind producţia industrială slabă din SUA şi Canada, se arată în raport.

IEa se aşteaptă ca cererea de petrol în SUA să crească anul viitor la 20,5 milioane (bpd), în scădere faţă de prognoza precedentă, de 20,6 milioane bpd. Pentru acest an a fost menţinută estimarea la 20,3 milioane bpd.

Organizaţia cu sediul la Paris se aşteaptă ca anul viitor producţia de petrol a SUA să fie în medie de 13,54 milioane bpd, un declin de aproximativ 1% faţă de precedenta prognoză, de 13,67 milioane bpd.

De asemenea, EIA a înrăutăţit estimarea privind preţurile petrolului, estimând acum o cotaţie a barilului de petrol ‘light sweet crude’ la un nivel mediu de 76,91 dolari în 2024, un declin de 2,4% comparativ cu previziunea anterioară, iar cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urma să se situeze la nivel mediu de 80,89 dolari anul acesta, o scădere de 2,3% faţă de precedenta prognoză.

Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#peorol #previziuni #cerere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli