Exporturile de oleaginoase s-au prăbușit la jumătate! Ce se întâmplă cu recolta Moldovei

Exporturile de culturi oleaginoase ale Republicii Moldova au continuat să scadă în luna mai, pe fondul epuizării stocurilor din recolta anului trecut. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, volumul total al exporturilor s-a redus la 28,9 mii de tone, în valoare de 369,6 milioane de lei, aproape la jumătate față de luna aprilie, când au fost exportate 62,9 mii de tone în valoare de 784,4 milioane de lei.

Datele arată o diminuare de 54% a volumului exportat și de aproape 53% a valorii livrărilor externe, fenomen explicat prin apropierea de finalul ciclului de comercializare a recoltei din 2025. După vârful atins în februarie, când exporturile au depășit 114 mii de tone, piața a înregistrat trei luni consecutive de scădere.

Semințele de floarea-soarelui au rămas principalul produs exportat, cu 25,7 mii de tone și încasări de peste 335 milioane de lei, reprezentând aproape 89% din volumul total al exporturilor de oleaginoase și peste 90% din valoarea acestora. Cu toate acestea, ponderea culturii în exporturile totale continuă să se reducă, de la 99% în martie la 88,9% în mai.

În schimb, rapița își consolidează poziția. Dacă în martie exporturile au fost aproape inexistente, cu doar 304 tone livrate peste hotare, în aprilie acestea au urcat la 2,7 mii de tone, iar în mai au ajuns la 2,9 mii de tone, reprezentând peste 10% din exporturile totale de oleaginoase. Potrivit economistului, este vorba despre o schimbare structurală vizibilă, pe măsură ce stocurile de floarea-soarelui se reduc, iar segmentul rapiței își extinde prezența pe piață.

Turcia a rămas principalul cumpărător al semințelor de floarea-soarelui moldovenești, absorbind peste 20 de mii de tone, echivalentul a 78% din exporturile acestei culturi. România s-a situat pe locul doi, urmată de Polonia, Bulgaria și Irak. Analiza evidențiază că piețele mai îndepărtate, precum Polonia și Irak, au oferit prețuri semnificativ mai mari decât cele practicate de cumpărătorii regionali.

La nivelul companiilor exportatoare, liderul lunii mai a fost Orom-Imexpo SRL, cu aproape 4,9 mii de tone exportate, urmată de Global Farming International SRL și Rusagro-Prim SRL. În segmentul rapiței, Rusagro-Prim a dominat categoric piața, asigurând peste 82% din exporturi.

Potrivit concluziilor lui Iurie Rija, piața oleaginoaselor traversează o perioadă de ajustare sezonieră, însă rapița devine tot mai importantă în structura exporturilor. Economistul estimează că și în luna iunie exporturile de floarea-soarelui vor continua să scadă, în timp ce rapița ar putea deveni principala surpriză a noului sezon comercial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.