Exporturile de oleaginoase s-au prăbușit la jumătate! Ce se întâmplă cu recolta Moldovei

Exporturile de culturi oleaginoase ale Republicii Moldova au continuat să scadă în luna mai, pe fondul epuizării stocurilor din recolta anului trecut. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, volumul total al exporturilor s-a redus la 28,9 mii de tone, în valoare de 369,6 milioane de lei, aproape la jumătate față de luna aprilie, când au fost exportate 62,9 mii de tone în valoare de 784,4 milioane de lei.

Datele arată o diminuare de 54% a volumului exportat și de aproape 53% a valorii livrărilor externe, fenomen explicat prin apropierea de finalul ciclului de comercializare a recoltei din 2025. După vârful atins în februarie, când exporturile au depășit 114 mii de tone, piața a înregistrat trei luni consecutive de scădere.

Semințele de floarea-soarelui au rămas principalul produs exportat, cu 25,7 mii de tone și încasări de peste 335 milioane de lei, reprezentând aproape 89% din volumul total al exporturilor de oleaginoase și peste 90% din valoarea acestora. Cu toate acestea, ponderea culturii în exporturile totale continuă să se reducă, de la 99% în martie la 88,9% în mai.

În schimb, rapița își consolidează poziția. Dacă în martie exporturile au fost aproape inexistente, cu doar 304 tone livrate peste hotare, în aprilie acestea au urcat la 2,7 mii de tone, iar în mai au ajuns la 2,9 mii de tone, reprezentând peste 10% din exporturile totale de oleaginoase. Potrivit economistului, este vorba despre o schimbare structurală vizibilă, pe măsură ce stocurile de floarea-soarelui se reduc, iar segmentul rapiței își extinde prezența pe piață.

Turcia a rămas principalul cumpărător al semințelor de floarea-soarelui moldovenești, absorbind peste 20 de mii de tone, echivalentul a 78% din exporturile acestei culturi. România s-a situat pe locul doi, urmată de Polonia, Bulgaria și Irak. Analiza evidențiază că piețele mai îndepărtate, precum Polonia și Irak, au oferit prețuri semnificativ mai mari decât cele practicate de cumpărătorii regionali.

La nivelul companiilor exportatoare, liderul lunii mai a fost Orom-Imexpo SRL, cu aproape 4,9 mii de tone exportate, urmată de Global Farming International SRL și Rusagro-Prim SRL. În segmentul rapiței, Rusagro-Prim a dominat categoric piața, asigurând peste 82% din exporturi.

Potrivit concluziilor lui Iurie Rija, piața oleaginoaselor traversează o perioadă de ajustare sezonieră, însă rapița devine tot mai importantă în structura exporturilor. Economistul estimează că și în luna iunie exporturile de floarea-soarelui vor continua să scadă, în timp ce rapița ar putea deveni principala surpriză a noului sezon comercial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.