Exportatorii de cereale trag semnalul de alarmă: Guvernul riscă să taie craca de sub agricultura Moldovei

23 Iun. 2026, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Iun. 2026, 09:41 // Actual //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.