Fabulos! Mii de moldoveni cer în fiecare an să devină români. Țara de peste Prut are cea mai mare rată de naturalizare

15 Mart. 2024, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Mart. 2024, 10:08 // Actual //  bani.md

Aproape un milion de persoane au dobândit cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene în 2022, contribuind la o creștere cu 0,2% a populației totale a UE.

Acesta este cel mai mare număr de cetățenie acordat de statele UE într-un an, având în vedere că aproximativ 826.800 de persoane au obținut cetățenia în 2021, 730.700 în 2020 și 706.400 în 2019. Este, de asemenea, o creștere de 19,7% față de anul precedent.

87% dintre cei care au primit cetățenia dintr-o țară UE în 2022 erau foști cetățeni ai țărilor terțe, în timp ce restul aparțineau unei alte țări UE, în principal României. În același timp, România a avut și cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, potrivit shengenviza.com.

În 2022, România a înregistrat cea mai mare rată de naturalizare dintre țările UE, cu 26,8 cetățeni acordate la 100 de rezidenți străini. Suedia s-a situat la 10,6, urmată de Olanda la 4,4 și Italia la 4,2.

În ceea ce privește țara UE care a primit cei mai mulți cetățeni noi în 2022, Italia se află în fruntea listei cu o pondere de 22% din total. Spania ocupă locul următor cu 18% din total, iar apoi Germania cu 17%. Aceste trei țări au înregistrat cea mai mare creștere de la an la an, în timp ce Franța, Țările de Jos și Portugalia au înregistrat cele mai mari scăderi.

În ciuda sancțiunilor impuse de UE și de statele sale membre cetățenilor ruși, care au urmat începerii invaziei Ucrainei la 24 februarie 2022, rușii au fost al zecelea grup ca mărime care a câștigat cetățenia în țările UE în 2022.

Pe parcursul întregului an, 20.200 de cetățeni ruși și-au primit cetățenia UE, dintre care 23,3% în Germania, 12% în Franța, 10,2% în Finlanda și 8,6% în Spania. Alți 46% au primit cetățenia în restul țărilor UE.

Aceasta este o creștere cu 16,7% față de 2021, când 17.300 de ruși au obținut naționalitatea UE, dintre care 45% în Germania și Franța.

Cu toate acestea, această creștere este, de asemenea, concomitentă cu creșterea generală a numărului de noi cetățeni ai UE.

Aproximativ 320.800 de cetățeni, sau o treime din total, au fost acordate cetățenilor din cinci țări, după cum urmează:

Maroc – 112.700

Siria – 90.400

Albania – 50.300

România – 37.700

Turcia – 29.700

Ucraina se află pe locul șase, cu 400 de cetățeni mai puține decât Turcia (29.300), urmată de Brazilia, India, Moldova și Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.