Anemia este cronică și a devenit o frână pentru economia Moldovei! PIB-ul țări a înregistrat o creștere de doar 0,7%

Produsul Intern Brut (PIB) al Reopublicii Moldova, în anul 2023, a înregistrat o evoluție pozitivă, consolidând optimismul cu o creștere modestă, comparativ cu anul precedent.

În detaliu, PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,7% în termeni reali față de anul 2022, evidențiind o îmbunătățire graduală a performanței economice a țării. Analiza trimestrială relevă o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2023 în comparație cu aceeași perioadă din 2022, confirmând stabilitatea și reziliența economiei în fața provocărilor.

Din perspectiva activităților economice, sectoarele care au avut un impact pozitiv semnificativ asupra creșterii PIB-ului includ agricultura, silvicultura și pescuitul, înregistrând o creștere notabilă de 2,6%, urmate de sectorul sănătății și asistenței sociale, precum și informațiile și comunicațiile, care au contribuit și ele pozitiv la creșterea PIB-ului.

Pe de altă parte, descreșterea PIB-ului a fost influențată în principal de scăderile înregistrate în industria prelucrătoare, construcții, comerț și transport.

De asemenea, din punct de vedere al utilizării PIB-ului, exportul net de bunuri și servicii a avut un impact pozitiv semnificativ, evidențiind o creștere de 5,8%, în timp ce consumul final al administrației publice a înregistrat o descreștere de 0,6%.

În concluzie, aceste date sugerează că economia Republicii Moldova a înregistrat progrese semnificative în 2023, cu perspective îmbunătățite în ceea ce privește sustenabilitatea și creșterea pe termen mediu. Cu toate acestea, este important să se continue eforturile de stimulare a creșterii și de promovare a unei distribuții echitabile a beneficiilor economice pentru toți cetățenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.