Facturi mai mari la Bălți. CET-Nord solicită scumpirea căldurii, cu peste 230 de lei

În timp ce la Chișinău Termoelectrica solicită reducerea tarifelor, la Bălți situația este exact opusă. SA „CET-Nord” a cerut oficial Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifului la energia termică livrată consumatorilor până la 2.359 lei/Gcal, față de tariful actual de 2.136 lei/Gcal.

Solicitarea este conținută într-o adresare oficială transmisă ANRE, în care CET-Nord cere ajustarea prețului reglementat pentru anul 2026, invocând constrângeri metodologice și incertitudini legate de achiziția gazelor naturale.

Potrivit documentului, întreprinderea se află într-o situație atipică după ce, începând cu 1 aprilie 2026, nu va mai putea achiziționa gaze naturale la preț reglementat, iar procedurile de licitație inițiate pentru cumpărarea gazelor pe piață nu au dus, deocamdată, la semnarea unui contract ferm de furnizare. În lipsa unui preț contractual confirmat, CET-Nord afirmă că a fost nevoită să fundamenteze tariful pe baza prețului ultimei opțiuni aprobat de ANRE, aplicat ca soluție tranzitorie.

În anexele cererii se arată că tariful propus de 2.359 lei/Gcal include și componenta de corectare aferentă anului 2025, ceea ce explică diferența semnificativă față de tariful actual de 2.136 lei/Gcal. Fără această componentă, veniturile reglementate ale întreprinderii ar fi insuficiente pentru acoperirea costurilor, susține CET-Nord.

Astfel, în timp ce consumatorii din capitală ar putea beneficia de facturi mai mici la încălzire, locuitorii municipiului Bălți riscă să plătească mai mult pentru aceeași gigacalorie, dacă ANRE va da curs solicitării CET-Nord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezervele valutare ale Republicii Moldova au crescut cu 39,22 milioane de euro în luna septembrie, ajungând la 5,453 miliarde de euro. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), la 30 septembrie 2026, activele oficiale de rezervă constituiau 5 453,29 milioane de euro, față de 5 414,07 milioane de euro la 28 august.

Creșterea, de aproximativ 0,7%, a fost determinată în principal de aprecierea valutelor care intră în componența rezervelor în raport cu euro. Acest factor a adus un plus contabil de 59,85 milioane de euro, fiind principalul motor al majorării activelor de rezervă.

Alte 13,61 milioane de euro au provenit din veniturile obținute de BNM din gestionarea rezervelor valutare, în timp ce încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au totalizat 5,76 milioane de euro.

Din această sumă, 4,68 milioane de euro au reprezentat credite și granturi destinate proiectelor investiționale, iar 1,08 milioane de euro au constituit sprijin bugetar debursat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe de altă parte, rezervele au fost diminuate de o serie de plăți și ajustări financiare. Cea mai importantă ieșire a fost legată de serviciul datoriei publice externe, pentru care Republica Moldova a achitat 18,97 milioane de euro.

Totodată, reevaluarea valorilor mobiliare deținute în portofoliul investițional al BNM a generat o diminuare de 14,43 milioane de euro, iar plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au redus rezervele cu încă 4,30 milioane de euro.

Alte ieșiri au inclus 1,35 milioane de euro aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor comerciale, 700 de mii de euro din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă și 120 de mii de euro rezultate din operațiunile de swap valutar pe piața internă. Alte ieșiri nete au însumat 130 de mii de euro.

Datele BNM arată că majorarea rezervelor din septembrie a fost susținută în special de evoluția cursurilor valutare și de veniturile din administrarea activelor, nu de intrările de finanțare externă.