Facturi mai mari la Bălți. CET-Nord solicită scumpirea căldurii, cu peste 230 de lei

09 Feb. 2026, 16:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 16:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În timp ce la Chișinău Termoelectrica solicită reducerea tarifelor, la Bălți situația este exact opusă. SA „CET-Nord” a cerut oficial Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifului la energia termică livrată consumatorilor până la 2.359 lei/Gcal, față de tariful actual de 2.136 lei/Gcal.

Solicitarea este conținută într-o adresare oficială transmisă ANRE, în care CET-Nord cere ajustarea prețului reglementat pentru anul 2026, invocând constrângeri metodologice și incertitudini legate de achiziția gazelor naturale.

Potrivit documentului, întreprinderea se află într-o situație atipică după ce, începând cu 1 aprilie 2026, nu va mai putea achiziționa gaze naturale la preț reglementat, iar procedurile de licitație inițiate pentru cumpărarea gazelor pe piață nu au dus, deocamdată, la semnarea unui contract ferm de furnizare. În lipsa unui preț contractual confirmat, CET-Nord afirmă că a fost nevoită să fundamenteze tariful pe baza prețului ultimei opțiuni aprobat de ANRE, aplicat ca soluție tranzitorie.

În anexele cererii se arată că tariful propus de 2.359 lei/Gcal include și componenta de corectare aferentă anului 2025, ceea ce explică diferența semnificativă față de tariful actual de 2.136 lei/Gcal. Fără această componentă, veniturile reglementate ale întreprinderii ar fi insuficiente pentru acoperirea costurilor, susține CET-Nord.

Astfel, în timp ce consumatorii din capitală ar putea beneficia de facturi mai mici la încălzire, locuitorii municipiului Bălți riscă să plătească mai mult pentru aceeași gigacalorie, dacă ANRE va da curs solicitării CET-Nord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.