Facturi mai mari la Bălți. CET-Nord solicită scumpirea căldurii, cu peste 230 de lei

În timp ce la Chișinău Termoelectrica solicită reducerea tarifelor, la Bălți situația este exact opusă. SA „CET-Nord” a cerut oficial Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifului la energia termică livrată consumatorilor până la 2.359 lei/Gcal, față de tariful actual de 2.136 lei/Gcal.

Solicitarea este conținută într-o adresare oficială transmisă ANRE, în care CET-Nord cere ajustarea prețului reglementat pentru anul 2026, invocând constrângeri metodologice și incertitudini legate de achiziția gazelor naturale.

Potrivit documentului, întreprinderea se află într-o situație atipică după ce, începând cu 1 aprilie 2026, nu va mai putea achiziționa gaze naturale la preț reglementat, iar procedurile de licitație inițiate pentru cumpărarea gazelor pe piață nu au dus, deocamdată, la semnarea unui contract ferm de furnizare. În lipsa unui preț contractual confirmat, CET-Nord afirmă că a fost nevoită să fundamenteze tariful pe baza prețului ultimei opțiuni aprobat de ANRE, aplicat ca soluție tranzitorie.

În anexele cererii se arată că tariful propus de 2.359 lei/Gcal include și componenta de corectare aferentă anului 2025, ceea ce explică diferența semnificativă față de tariful actual de 2.136 lei/Gcal. Fără această componentă, veniturile reglementate ale întreprinderii ar fi insuficiente pentru acoperirea costurilor, susține CET-Nord.

Astfel, în timp ce consumatorii din capitală ar putea beneficia de facturi mai mici la încălzire, locuitorii municipiului Bălți riscă să plătească mai mult pentru aceeași gigacalorie, dacă ANRE va da curs solicitării CET-Nord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O investigație realizată de RISE Moldova arată că un teren public oferit gratuit pentru construcția unui centru folcloric „Lăutarii” a fost utilizat în final pentru ridicarea unui complex rezidențial, iar beneficiarii locuințelor nu au legătură cu domeniul artistic.

Potrivit investigației, în 2007 Guvernul a alocat gratuit aproape 30 de ari de teren Asociației cultural-artistice „Lăutarii”, organizație condusă de dirijorul și actualul deputat Nicolae Botgros. Terenul, situat în apropierea Gării Feroviare din Chișinău, urma să fie folosit pentru construirea unui Centru internațional folcloric care să includă o școală lăutărească, studio de înregistrări, cramă-muzeu și spații hoteliere.

În 2016, asociația a semnat un contract de societate civilă cu compania Estate Invest Company, controlată de familia fostului deputat Iurie Dîrda, pentru realizarea proiectului. Ulterior, conceptul inițial a fost modificat, iar pe lângă spațiile socio-culturale au apărut și blocuri locative.

În 2019, Guvernul condus atunci de Pavel Filip a modificat hotărârea din 2007 și a permis explicit construcția de „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. După această decizie, proiectul a primit autorizațiile necesare și a fost dezvoltat sub denumirea Estate Art Residence, complex format din mai multe blocuri de locuințe.

Investigația arată că una dintre clădirile proiectului, prezentată inițial drept „centru socio-cultural”, este în realitate un bloc locativ cu șase etaje, împărțit în 20 de apartamente și două spații comerciale. Imobilul, cu o suprafață de aproape 1.500 de metri pătrați, a revenit integral Asociației „Lăutarii”.

Asociația a obținut dreptul de proprietate asupra clădirii în 2019 și a început să vândă apartamentele înainte de finalizarea construcției. Majoritatea tranzacțiilor au avut loc într-o singură lună, în ianuarie 2021. La acel moment, valoarea estimată a imobilului depășea 1,2 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 23 de milioane de lei.

Datele analizate de RISE Moldova arată că beneficiarii locuințelor nu au legătură cu orchestra „Lăutarii” sau cu domeniul artistic. Printre cumpărători se regăsesc contabili, militari, manageri sau directori de companii.

În plus, suma corespunzătoare valorii imobilelor nu apare integral în rapoartele financiare ale asociației depuse la Biroul Național de Statistică, deși în 2021 organizația a raportat venituri de peste 11 milioane de lei, mult peste anii precedenți.