Facturi umflate după schimbarea contoarelor la lumină: ANRE verifică sesizările moldovenilor

Mai mulți moldoveni s-au trezit cu facturi la energia electrică mult mai mari după înlocuirea contoarelor. În unele cazuri, consumatorii au semnalat diferențe semnificative față de sumele achitate în lunile precedente și au ridicat întrebări privind modul în care au fost calculate facturile și documentate operațiunile de schimbare a echipamentelor de măsurare.

În acest context, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) s-a autosesizat și a inițiat verificări pentru a stabili dacă au fost respectate prevederile legale la facturarea energiei electrice după înlocuirea contoarelor.

ANRE urmează să verifice dacă situațiile semnalate sunt cazuri izolate sau dacă asemenea practici au fost aplicate și altor consumatori. În cazul în care vor fi constatate și confirmate încălcări, autoritatea spune că va dispune măsurile de sancționare prevăzute de lege.

ANRE precizează că facturile la energia electrică trebuie emise în baza cantităților de energie determinate de indicațiile echipamentului de măsurare. Operatorul de sistem are obligația de a citi lunar indicii contorului instalat la locul de consum.

În cazul înlocuirii contorului, după instalare, echipamentul trebuie sigilat și pus sub tensiune de personalul operatorului de sistem, în prezența obligatorie a consumatorului. Totodată, trebuie întocmit un proces-verbal de dare în exploatare a echipamentului de măsurare, în două exemplare.

ANRE le recomandă consumatorilor care primesc facturi ce nu corespund indicațiilor reale ale contorului să sesizeze imediat furnizorul și să solicite corectarea acestora. Agenția subliniază că furnizorul nu are dreptul să deconecteze locul de consum în perioada în care factura este contestată.

În cazul în care problema nu este soluționată de furnizor sau operatorul de sistem, consumatorii se pot adresa ANRE pentru examinarea situației și protejarea drepturilor lor. Pentru întrebări și informații suplimentare, Agenția poate fi contactată la linia de informare 08001 0008.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#schimbarea contorului #facturi la curent #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.