Câte 34 de milioane de lei pe zi! Ritmul împrumuturilor externe contractate de stat

11 Aug. 2026, 10:31
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Aug. 2026, 10:31 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Administrația publică a contractat împrumuturi nete din exterior în valoare de 3,065 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2026, arată datele experimentale privind conturile financiare ale Republicii Moldova.

Cifra reprezintă diferența dintre împrumuturile noi și rambursările efectuate în perioada analizată, nu valoarea brută a tuturor creditelor accesate de stat.

În total, sectoarele economiei naționale au contractat din exterior împrumuturi nete de 3,971 miliarde de lei. Cea mai mare parte, aproximativ 77%, a revenit administrației publice.

Societățile comerciale nefinanciare s-au împrumutat din exterior cu 823 de milioane de lei, societățile financiare – cu 37 de milioane de lei, iar gospodăriile populației – cu 47 de milioane de lei.

Luând în calcul și tranzacțiile cu creditorii interni, datoriile administrației publice sub formă de împrumuturi au crescut net cu 2,990 miliarde de lei. Diferența rezultă din rambursările nete de 75 de milioane de lei către sectorul financiar autohton.

La nivelul întregii economii, necesarul net de finanțare a constituit 14,456 miliarde de lei în primul trimestru, cu 5,508 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Raportat la produsul intern brut, indicatorul a coborât de la 27,4% la 18,7%.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.