Fără diasporă, Moldova s-ar prăbuși economic! Un leu din șapte din buget vine de la cei plecați

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile intenționează să introducă TVA la importul automobilelor, măsură care ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Novaia nedelea” de la TV8 de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit ministrului, aplicarea TVA la importul mașinilor reprezintă un pas necesar pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene, unde importul automobilelor este deja supus acestei taxe.

„Regula trebuie să fie aceeași pentru toți și pentru toate. Nu văd motive să mai amânăm această măsură”, a declarat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a precizat că autoritățile au avut anterior rezerve privind administrarea taxei în cazul automobilelor second-hand, în special în ceea ce privește determinarea valorii reale a vehiculelor și a bazei de calcul pentru TVA. Totuși, el susține că aceste probleme pot fi soluționate.

În același timp, ministrul a dat asigurări că introducerea TVA nu va fi însoțită de menținerea actualului nivel al accizelor. Potrivit acestuia, accizele vor fi reduse pentru a evita dubla taxare a automobilelor.

„Nu are sens să aplicăm și TVA, și accize mari în același timp”, a explicat Gavriliță.

Oficialul a precizat că statul ar putea păstra anumite accize pentru automobilele mai vechi, echipate cu motoare pe benzină sau motorină, pentru a nu încuraja importul vehiculelor poluante. În schimb, pentru automobilele electrice este posibil să fie aplicat doar TVA.

Ministrul Finanțelor a subliniat că politica fiscală trebuie să susțină obiectivele de mediu și să contribuie la reducerea poluării.

„Nu trebuie să ajungem în situația în care stimulăm importul mașinilor vechi pe benzină și motorină. Trebuie să contribuim la un aer mai curat, iar politica fiscală trebuie să susțină acest obiectiv”, a menționat Gavriliță.