Fără diasporă, Moldova s-ar prăbuși economic! Un leu din șapte din buget vine de la cei plecați

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii, autoritățile locale și grupurile sau organizațiile de producători pot solicita până la 500 000 de lei pentru investiții care protejează terenurile agricole de degradare și contribuie la sporirea fertilității solului. Cererile vor fi primite de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) în perioada 28 octombrie – 27 noiembrie 2026.

Sprijinul financiar acoperă 50% din valoarea eligibilă a proiectului, în limita plafonului de 500 000 de lei pentru fiecare solicitant. Astfel, pentru un proiect cu o valoare eligibilă de un milion de lei, finanțarea poate ajunge la jumătate din această sumă, restul urmând să fie asigurat de beneficiar.

Banii pot fi solicitați pentru crearea fâșiilor forestiere de protecție, împădurirea terenurilor afectate de alunecări, lucrări de combatere a eroziunii și construcția barajelor sau a digurilor de protecție. Sunt eligibile și înierbarea spațiilor dintre rândurile de vii și livezi, crearea pășunilor cu plante rezistente la secetă, precum și ameliorarea solurilor prin aplicarea gunoiului de grajd, a gipsului sau a nămolului, potrivit fișei intervenției.

Finanțarea se acordă în două tranșe: 50% din sprijin la semnarea contractului sau emiterea actului administrativ de acordare a finanțării, iar cealaltă jumătate după implementarea proiectului, în baza documentelor confirmative.

Solicitanții trebuie să prezinte un proiect viabil, să demonstreze că pot asigura cofinanțarea și să dețină documentația necesară. Proiectul de execuție trebuie să aibă avizul pozitiv al unei instituții de cercetare de profil și un deviz de cheltuieli. Investițiile urmează să fie realizate în cel mult 36 de luni, iar beneficiarii trebuie să asigure durabilitatea proiectului timp de cinci ani de la darea în exploatare.

Dosarele se depun pe suport de hârtie la direcțiile teritoriale ale AIPA.

#terenuri agriole #fermieri