Floarea-soarelui, noul „aur negru” al Moldovei. Trei companii domină piața și dictează prețurile

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au atins în perioada iulie–octombrie 2025 cel mai înalt nivel din istorie, atât ca volum, cât și ca valoare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. După o campanie agricolă reușită și o cerere regională în creștere, producătorii moldoveni au reușit să valorifice 154 mii tone de semințe în doar trei luni (august–octombrie), generând venituri de 1,693 miliarde lei – cu 53% mai mult decât recordul anterior, înregistrat în 2024, când valoarea exporturilor ajungea la 1,106 miliarde lei.

Luna octombrie 2025 s-a dovedit a fi momentul de vârf al pieței. Moldova a exportat 120,17 mii tone de semințe, cea mai mare cantitate lunară consemnată vreodată. Creșterea s-a produs pe fundalul unei recolte întârziate, dar abundente. În același timp, prețul mediu de export a rămas ridicat – 10,90 lei/kg, cu aproape 1 leu peste nivelul din 2024 și cu 46% peste cel din 2023.

Pe harta exporturilor, Turcia (69,7 mii tone) și România (56 mii tone) domină topul destinațiilor. Bulgaria a preluat 14,7 mii tone, iar Grecia, Germania, Polonia și Ucraina au cumpărat volume mai mici, dar la prețuri superioare – până la 24,1 lei/kg pentru livrările către Ucraina.

Sezonul 2025 marchează și o rotire a liderilor exportului. Compania „OromImExpo” SRL a devenit exportatorul numărul unu, cu 35 192 tone livrate (23% din totalul național), detronând Rusagro-Prim SRL (24 100 tone, 16%). Urmează Vadalex Grains SRL (12 555 tone), Agro-Nova Prim SRL (6 250 tone), Trans Oil Refinery, Avvaterra-SM și Crown SRL, fiecare cu cote între 2% și 3%.

Economistul Iurie Rija subliniază că actuala dinamică oferă motive de optimism, dar și prudență. Estimările preliminare indică o recoltă totală de peste 800 mii tone de floarea-soarelui – suficientă pentru a menține un ritm susținut al exporturilor și a sprijini procesarea internă. Totuși, odată cu creșterea volumelor disponibile, este posibilă o presiune descendentă asupra prețurilor în lunile următoare.

Un factor suplimentar de risc îl constituie decizia Argentinei de a elimina taxele la exportul de soia, măsură ce va crește oferta globală de uleiuri vegetale și ar putea determina o scădere a cotațiilor internaționale la floarea-soarelui. „2025 este, fără îndoială, anul exporturilor de floarea-soarelui pentru Moldova. Țara a reușit să combine o recoltă bogată cu prețuri competitive și o cerere externă solidă”, conchide economistul Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companiii #floarea soarelui #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.