Rusia recurge la alcool pentru a salva piața de combustibil: benzină cu etanol în loc de petrol

Autoritățile ruse intenționează să permită utilizarea alcoolului etilic în producția de benzină, pe fondul penuriei de combustibil cauzate de atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor. Potrivit agenției Interfax, Ministerul de Finanțe al Federației Ruse a elaborat modificări la Codul Fiscal care prevăd zero acciz pentru alcoolul etilic denaturat folosit în producerea benzinei AI-92, scrie TheMoscowTimes.

Măsura este concepută pentru a face rentabilă producția de benzină pe bază de alcool și ar urma să fie aplicată în cazul în care aprovizionarea pieței interne devine insuficientă, au explicat surse citate de Interfax. Propunerile au fost incluse în documentele pentru a doua lectură a bugetului federal în Duma de Stat.

Conform Kommersant, rafinăriile vor putea crește proporția de alcool în benzină până la 10%, față de limita actuală de 1,5%. Estimările Ministerului Energiei arată că aceasta ar permite suplimentarea pieței interne cu 100.000 tone de combustibil pe lună.

În plus față de alcool, autoritățile iau în calcul ridicarea interdicției pentru utilizarea m-monometilanilinei (MMA) — un aditiv pentru creșterea cifrei octanice, interzis în majoritatea țărilor din cauza toxicității și riscului cancerigen. În Rusia, MMA a fost utilizat până în 2016.

Decizia vine după o perioadă de lovituri masive cu drone asupra sectorului petrolier rus: din august, 22 de rafinării au fost lovite, unele fiind forțate să-și oprească producția. Ca rezultat, rafinarea petrolului a scăzut în iulie–septembrie cu 10%, până la 4,86 milioane barili/zi — minimul ultimilor cinci ani.

Criza a dus la penurii acute de benzină în regiuni din Extremul Orient rus până în zona centrală a țării, unele autorități impunând limite la achizițiile de combustibil „într-o singură mână”. Pentru a calma piața, guvernul a interzis exportul de benzină și motorină și a eliminat taxele la import, permițând achiziții din China, Singapore și Coreea de Sud.

Experții avertizează însă că următoarea criză ar putea lovi piața de combustibil pentru aviație. În noiembrie, consultantul energetic Maxim Diachenko a declarat pentru RBC că relaxarea standardelor de producție — inclusiv permiterea fabricării motorinei de iarnă prin amestec de motorină de vară cu kerosen — poate duce la creșterea bruscă a prețurilor la combustibilul de aviație, punând în pericol sectorul aerian.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).