Rusia recurge la alcool pentru a salva piața de combustibil: benzină cu etanol în loc de petrol

Autoritățile ruse intenționează să permită utilizarea alcoolului etilic în producția de benzină, pe fondul penuriei de combustibil cauzate de atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor. Potrivit agenției Interfax, Ministerul de Finanțe al Federației Ruse a elaborat modificări la Codul Fiscal care prevăd zero acciz pentru alcoolul etilic denaturat folosit în producerea benzinei AI-92, scrie TheMoscowTimes.

Măsura este concepută pentru a face rentabilă producția de benzină pe bază de alcool și ar urma să fie aplicată în cazul în care aprovizionarea pieței interne devine insuficientă, au explicat surse citate de Interfax. Propunerile au fost incluse în documentele pentru a doua lectură a bugetului federal în Duma de Stat.

Conform Kommersant, rafinăriile vor putea crește proporția de alcool în benzină până la 10%, față de limita actuală de 1,5%. Estimările Ministerului Energiei arată că aceasta ar permite suplimentarea pieței interne cu 100.000 tone de combustibil pe lună.

În plus față de alcool, autoritățile iau în calcul ridicarea interdicției pentru utilizarea m-monometilanilinei (MMA) — un aditiv pentru creșterea cifrei octanice, interzis în majoritatea țărilor din cauza toxicității și riscului cancerigen. În Rusia, MMA a fost utilizat până în 2016.

Decizia vine după o perioadă de lovituri masive cu drone asupra sectorului petrolier rus: din august, 22 de rafinării au fost lovite, unele fiind forțate să-și oprească producția. Ca rezultat, rafinarea petrolului a scăzut în iulie–septembrie cu 10%, până la 4,86 milioane barili/zi — minimul ultimilor cinci ani.

Criza a dus la penurii acute de benzină în regiuni din Extremul Orient rus până în zona centrală a țării, unele autorități impunând limite la achizițiile de combustibil „într-o singură mână”. Pentru a calma piața, guvernul a interzis exportul de benzină și motorină și a eliminat taxele la import, permițând achiziții din China, Singapore și Coreea de Sud.

Experții avertizează însă că următoarea criză ar putea lovi piața de combustibil pentru aviație. În noiembrie, consultantul energetic Maxim Diachenko a declarat pentru RBC că relaxarea standardelor de producție — inclusiv permiterea fabricării motorinei de iarnă prin amestec de motorină de vară cu kerosen — poate duce la creșterea bruscă a prețurilor la combustibilul de aviație, punând în pericol sectorul aerian.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.