Rusia recurge la alcool pentru a salva piața de combustibil: benzină cu etanol în loc de petrol

Autoritățile ruse intenționează să permită utilizarea alcoolului etilic în producția de benzină, pe fondul penuriei de combustibil cauzate de atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor. Potrivit agenției Interfax, Ministerul de Finanțe al Federației Ruse a elaborat modificări la Codul Fiscal care prevăd zero acciz pentru alcoolul etilic denaturat folosit în producerea benzinei AI-92, scrie TheMoscowTimes.

Măsura este concepută pentru a face rentabilă producția de benzină pe bază de alcool și ar urma să fie aplicată în cazul în care aprovizionarea pieței interne devine insuficientă, au explicat surse citate de Interfax. Propunerile au fost incluse în documentele pentru a doua lectură a bugetului federal în Duma de Stat.

Conform Kommersant, rafinăriile vor putea crește proporția de alcool în benzină până la 10%, față de limita actuală de 1,5%. Estimările Ministerului Energiei arată că aceasta ar permite suplimentarea pieței interne cu 100.000 tone de combustibil pe lună.

În plus față de alcool, autoritățile iau în calcul ridicarea interdicției pentru utilizarea m-monometilanilinei (MMA) — un aditiv pentru creșterea cifrei octanice, interzis în majoritatea țărilor din cauza toxicității și riscului cancerigen. În Rusia, MMA a fost utilizat până în 2016.

Decizia vine după o perioadă de lovituri masive cu drone asupra sectorului petrolier rus: din august, 22 de rafinării au fost lovite, unele fiind forțate să-și oprească producția. Ca rezultat, rafinarea petrolului a scăzut în iulie–septembrie cu 10%, până la 4,86 milioane barili/zi — minimul ultimilor cinci ani.

Criza a dus la penurii acute de benzină în regiuni din Extremul Orient rus până în zona centrală a țării, unele autorități impunând limite la achizițiile de combustibil „într-o singură mână”. Pentru a calma piața, guvernul a interzis exportul de benzină și motorină și a eliminat taxele la import, permițând achiziții din China, Singapore și Coreea de Sud.

Experții avertizează însă că următoarea criză ar putea lovi piața de combustibil pentru aviație. În noiembrie, consultantul energetic Maxim Diachenko a declarat pentru RBC că relaxarea standardelor de producție — inclusiv permiterea fabricării motorinei de iarnă prin amestec de motorină de vară cu kerosen — poate duce la creșterea bruscă a prețurilor la combustibilul de aviație, punând în pericol sectorul aerian.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.