Fermierii moldoveni cu acces la irigare, încurajați să crească producția de legume în a suplini deficitul din Ucraina

Agricultorii moldoveni care dispun de terenuri agricole în aria sistemelor de irigare, gestionate de Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare, au fost încurajați să producă legume pentru suplinirea deficitului de legume din Ucraina, cauzat de invazia Rusiei a țării vecine.

Perspectivele pentru sectorul de producere a legumelor în contextul situației regionale au fost discutate de Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI) din Moldova în cadrul conferinței lor anuale, organizată pe 28 februarie curent de Fondul de Dezvoltare Durabilă în parteneriat cu Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova (PCRRM).

Sergey Alba, expert ucrainean în domeniul producerii legumelor, a menționat că situația regională complicată, cauzată de războiul din Ucraina, creează condiții de dezvoltare a sectorului legumelor din Moldova. Regiunile Herson și Nicolaev din Ucraina, unde erau produse preponderent legume, au fost extrem de afectate de consecințele războiului. A fost distrusă în totalitate infrastructura de irigare din Kahovka, din regiunea Herson, iar multe terenuri agricole au devenit neutilizabile din cauza minelor, a explicat expertul din Ucraina.

”Acum fermierii moldoveni au o șansă unică să investească în irigare și tehnologii intensive de producere a legumelor ca tomatele, ceapa, ardeiul dulce pentru a ajuta Ucraina să facă față deficitului de produse agricole. Este o misiune nobilă pe care o pot îndeplini fermierii moldoveni de a compensa deficitul din Ucraina, după ce Moldova și-a deschis brațele și a primit mii de refugiați din Ucraina”, a declarant Sergey Alba.

După invazia Ucrainei de către Rusia, exporturile de legume în stare proaspătă produse în Moldova au crescut considerabil. Conform platformei de date comerciale statistice internaționale www.comtradeplus.un.org și autorităților publice din Moldova, în anul 2022 Moldova a exportat peste 10 mii de tone de legume, comparativ cu cca 660 tone exportate în 2021. Au fost exportate legume, care anterior Moldova nu le comercializa pe piața din Ucraina, cum ar fi tomatele, ceapa, usturoiul, morcovul etc.

Oxana, Arhip , Manager Sustenabilitate și Parteneriate în Sectorul Irigării, proiectul USAID PCRRM, a menționat că accesul la irigare oferit de cele 10 sisteme de irigare reabilitate cu fondurile Guvernului SUA în cadrul programului Compact, a determinat în ultimii ani agricultorii să extindă suprafețele plantate cu legume, pentru care apa este critică. Astfel, dacă în 2018 în aria a 10 sisteme de irigare erau cultivate legume pe circa 577 de hectare, în 2022 suprafață cu legume s-a extins până la circa 1000 de hectare. Suprafața plantată cu legume poate însă fi extinsă deoarece există oportunități viabile de piață, a precizat reprezentanta proiectului USAID PCRRM.

În prezent în Republica Moldova sunt înregistrate 35 de AUAI, care gestionează 30 de sisteme de irigare din cele circa 70 existente. Din sistemele centralizate de irigare gestionate de AUAI 10 au fost reconstruite în totalitate, restul fiind reabilitate parțial. Totodată, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă în perioada sovietica în Republica Moldova erau irigate circa 300 de mii de hectare, în anul trecut suprafața irigată a fost de 10 ori mai mică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #fermieri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi