Republica Moldova vrea sub aripa energetică a Greciei! Șefa statului elen: Vom livra gaz neîntrerupt

Republica Moldova este interesată de o cooperare în domeniul energetic cu Grecia, care este în prezent un important hub regional în acest sens. Potrivi șefei statului, cooperarea moldo-elenă va viza atât achizițiile de gaze lichefiate, cât și transportarea acestora spre Moldova și mai departe. Declarațiile în acest sens au fost făcute în cadrul conferinței de prese susținute împreună cu președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, care efectuează o vizită la Chișinău.

Șefa statului a mai spus că, în pofida crizelor cu care se confruntă Republica Moldova, statul este hotărât să rămână parte a lumii libere. „Moldovenii vor să trăiască în țara lor în pace și libertate. Astăzi prioritatea comunității internaționale este apărarea libertății și păcii în Europa. Trebuie să sprijinim Ucraina în acest război nedrept, să o ajutăm să oprească invazia și ocupația rusă, iar odată cu restabilirea păcii, Moldova va pune umărul, alături de comunitatea statelor europene, alături de comunitatea internațională, la reconstrucția și consolidarea Europei Libere”, a mai spus Maia Sandu.

Președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, a mulțumit pentru susținerea exprimată în legătură cu accidentul de tren soldat cu mai bine de 30 de morți. Ea a menționat că este nevoită să-și întrerupă vizita, pentru că toate gândurile ei se îndreaptă la persoanele decedate în accidentul de tren și la cei răniți.

„Prezența mea aici subliniază însemnătatea pe care o acordă Grecia consolidării relațiilor bilaterale în toate domeniile de interes reciproc, pe baza relațiilor istorice și de prietenie. În dorința noastră de aprofundare a relațiilor, îi avem drept susținători pe grecii care trăiesc în Moldova și pe moldovenii care au transformat Grecia în a doua a lor patrie. Ei reprezintă o punte prețioasă de legătură între țările noastre”, a menționat Katerina Sakellaropoulou.

Potrivit oficialei, vizita sa are loc într-o perioadă deosebit de critică, în care sunt contestate valorile și principiile comune, construite în Europa. Or, invazia neprovocată și nejustificată a Rusiei în Ucraina a deschis răni vechi și a creat altele noi. „Încălcarea flagrantă a dreptului internațional și politica revizionistă a Rusiei ne găsește uniți astfel încât să prevaleze pacea, democrația și libertatea”, a notat președinta elenă.

Șefa statului elene a spus că Grecia investește în dezvoltarea infrastructurilor care vor accentua rolul de pilon energetic în zonă, inclusiv prin livrarea neîntreruptă de gaze către Moldova. „Ne-am ocupat și de perspectiva europeană a Republicii Moldova, care a făcut o opțiune clară și dovedește o extraordinară o lăudabilă rezistență și abnegație în acest parcurs european care urmează să-i asigure propășirea și bunăstarea poporului ei. Dintotdeauna, Grecia a fost în favoarea apropierii Moldovei de UE și a susținut fără rezerve acordarea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE. Vreau să vă asigur cu privire la disponibilitatea Greciei de a ajuta Moldova în parcursul său european și în crearea unui viitor democratic prosper și sigur pentru poporul moldovean”, a mai spus Katerina Sakellaropoulou.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Energie #Grecia #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina