Fermierii moldoveni riscă falimentul: grâul de calitate, vândut la preț de furaj

01 Oct. 2025, 10:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2025, 10:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija constată în ultima sa analiză că piața internațională a grâului a închis săptămâna trecută în scădere, cu un recul de 1,25 €/t la bursa Euronext, contractele pentru decembrie 2025 coborând la 189,50 €/t. Evoluția negativă este influențată de presiunea venită de la bursa din Chicago și de lipsa unor factori de sprijin care să susțină o redresare a cotațiilor.

În România, piața spot a grâului rămâne stabilă la 188–190 €/t în portul Constanța, nivel constant în ultimele două săptămâni. În Ucraina, însă, contractele pentru grâul de clasa a treia sunt deja semnate pentru livrările din octombrie la 218–220 $/t, cu posibilitatea de a urca spre 223 $/t, pe fondul scăderii stocurilor. Factorul climatic devine determinant: seceta severă afectează atât Ucraina, cât și Rusia, riscând să reducă suprafețele de grâu de toamnă și să provoace presiuni ascendente asupra prețurilor în 2026.

La nivel european, Comisia Europeană a majorat prognoza recoltei de grâu comun la 132,6 milioane tone pentru sezonul 2025/26, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, cu 19% peste recolta precedentă. Surplusul de ofertă limitează perspectivele de creștere pe termen scurt.

Un alt factor cu impact global este decizia Argentinei de a suspenda taxele la export pentru cereale și oleaginoase, ceea ce reduce imediat costurile FOB și sporește competitivitatea exporturilor sud-americane, accentuând presiunea asupra prețurilor internaționale.

În Republica Moldova, tendințele externe se resimt direct, însă piața are particularități proprii. Traderii evită să diferențieze grâul alimentar de cel furajer, ceea ce menține prețurile la 3 lei/kg în nord și 3,40–3,50 lei/kg în portul Giurgiulești. Principalele destinații de export rămân Grecia, Italia și Turcia.

În ceea ce privește orzul, cotațiile interne au crescut ușor, ajungând la 3,15 lei/kg în nord și 3,65–3,70 lei/kg la Giurgiulești, pe fondul ofertei reduse. În plan regional, Iordania și Turcia au derulat achiziții masive de orz, oferind un semnal pozitiv cererii globale.

Porumbul resimte presiunea recoltelor abundente din Argentina, Australia și SUA, care trag prețurile în jos. În Moldova, însă, lipsa unei recolte noi menține un echilibru fragil: în nord prețul este de 3 lei/kg, iar în sud de 3,40 lei/kg, nivel la care cumpără și uzina Zernoff.

Pe segmentul oleaginoaselor, floarea-soarelui moldovenească se vinde la 9,30 lei/kg în nord și până la 10 lei/kg în portul Giurgiulești, dar presiunea globală exercitată de oferta argentiniană și rusească trage prețurile în jos. În schimb, producția locală este bună, cu randamente de 2–3 t/ha, oferind un avantaj competitiv fermierilor moldoveni.

La rapiță, piața intră în faza finală a sezonului, cu prețuri de 8,30–8,80 lei/kg, în scădere ușoară. Oferta internă este limitată, iar majoritatea contractelor mari au fost deja încheiate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.