Festivalul EU4Culture: City Stories. Diverse Voices a adus primele experiențe de artă digitală în Cahul

23 Oct. 2024, 12:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Oct. 2024, 12:23 // Actual //  bani.md

Industriile creative și cultura reprezintă domenii importante care pot propulsa dezvoltarea economiei locale și naționale, iar schimbul de experiență dintre tinerii creativi din țară cu cei de peste hotare poate aduce și mai multă inovație acasă. Acestea sunt principalele concluzii ale festivalului, cu tema Iluminează. Amplifică.” care s-a desfășurat recent la Cahul. Evenimentul a fost alcătuit din 4 clustere și a adunat invitați internaționali, reprezentanți ai municipalității, beneficiari ai programului și sute de oameni interesați de artă, cultură, experiențe imersive și dezvoltare locală. Festivalul a fost organizat în cadrul EU4Culture, un proiect cu activitate de patru ani, finanțat de Uniunea Europeană.

Prima parte a festivalului a fost dedicată celor două paneluri, unde au fost prezentate strategiile de dezvoltare culturală ale orașelor Cahul și Orhei (localități beneficiare ale proiectului EU4Culture.), beneficiarii au vorbit despre experiențele lor de mobilitate internațională, dar și despre proiectele culturale personale.

„Timp de 4 ani, prin acest program, am sprijinit municipiile Cahul și Orhei în dezvoltarea strategiilor de dezvoltare culturală, iar Municipiul Cahul a beneficiat de un grant de 300.000 de euro pentru implementarea activităților prevăzute în strategie. În același timp, am susținut 4 organizații non-guvernamentale care au contribuit la punerea în aplicare a acestor strategii și am oferit sprijin pentru 51 de beneficiari de mobilitate – profesioniști din sectorul cultural și creativ – prin stagii, vizite de studiu, conferințe și alte activități internaționale relevante”, a menționat Constantin Vlas, coordonator național EU4Culture în Republica Moldova.

În cea de-a doua parte a festivalului, participanții au avut parte de o experiență digitală impresionantă – pe fațada Universității de Stat B.P. Hasdeu, muzica și elementele senzoriale au creat un tandem fascinant. Toți cei prezenți au fost încântați de muzica pianistului Marcel Lazăr, dar și de elevii de la Școala de Muzică „M.Cebotari” din Cahul.

Pentru a crea un show impresionant, la festival au participat și doi invitați speciali din Georgia: Aleksi Soselia și Rati Baramadze (RTNH) – artiștii digitali care  și-au combinat abilitățile creative în cel de-al 2-lea cluster, oferind o experiență artistică altfel – cu instalații vizuale imersive, sunete hipnotice și experimentale. 

Ulterior, la Palatul de Cultură „Nicolae Botgros”, toți cei prezenți au savurat poezia combinată cu artă vizuală și auditivă, în cadrul clusterului ”Digital Poetry”. Evenimentul s-a încheiat cu mixajul celui de-al treilea invitat special al festivalului – DJ KorneJ, co-fondator Radio Plato, jurnalist muzical, originar din Belarus, dar și cu show de lumini și proiecții laser.

Cu un buget de 7,85 milioane de euro, EU4Culture este un proiect cu activitate de patru ani, finanțat de Uniunea Europeană pentru a sprijini sectorul cultural și creativ, cu un accent deosebit pe orașele non-capitale și localitățile din țările Parteneriatului Estic. Proiectul este implementat de Goethe-Institut (Lider), Centrele Cehe, Institutul Cultural Danez și Institutul Francez din Georgia.

În Republica Moldova, Cahul a primit un grant pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Culturală, iar Orhei și-a elaborat propria strategie și a implementat acțiuni specifice cu sprijinul EU4Culture. Proiectul a sprijinit, de asemenea, 51 de profesioniști din industriile culturale și creative prin stagii, vizite de studiu, conferințe și alte activități internaționale relevante. În plus, a sprijinit sectorul non-guvernamental prin finanțarea unor proiecte inovatoare intersectoriale, care contribuie la implementarea strategiilor culturale și creative din Cahul și Orhei.

24 Iun. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 16:46 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare  în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.