Fiecare moldovean achită din taxe câte 3 300 de lei anual pentru subvenționarea pâinii străinilor

15 Feb. 2024, 12:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2024, 12:40 // Actual //  bani.md

Chiar am toata simpatia pentru agricultori, aduși la limită de secetă și război. Omenește, înțeleg că sunt efectiv disperați. Dar subvențiile pentru a acoperi pierderile curente, când problema e una structurală, nu sunt soluții, explică într-o postare pe Facebook, Vasile Tofan de la Horizon Capital.

În postare, Tofan exprimă înțelegere pentru situația disperată în care se află agricultorii, însă subliniază că subvențiile care acoperă pierderile curente nu rezolvă problemele de fond. El explică că, în realitate, subvențiile pentru creșterea de cereale înseamnă transferul banilor din taxele plătite de moldoveni către piețele externe, unde ajung produsele agricole ale țării.

Conform calculelor lui Tofan, aproximativ 2 miliarde de lei au fost direcționate către subvenționarea agriculturii în 2023, ceea ce înseamnă aproximativ 3,300 de lei pe an luați din taxele fiecărui angajat privat din cei aproximativ 600,000 de angajați la privat. El remarcă că chiar și angajații din sectorul public sunt în cele din urmă finanțați din taxele plătite de sectorul privat.

Argumentul său se concentrează pe ideea că, în loc să susținem agricultura locală pentru a produce pâine pentru cetățenii moldoveni, subvențiile se traduc efectiv în hrănirea piețelor străine. Această perspectivă ridică întrebări despre eficiența și justificarea acestor subvenții în condițiile actuale și subliniază necesitatea unor soluții mai complexe și sustenabile pentru problemele cu care se confruntă sectorul agricol din Moldova.”

„Vă sună provocator, dar asta facem: luam câte ~3,300 de lei de la un contribuabil moldovean pentru a subvenționa DIRECT – nu e o metafora – bucata de pâine a unui iraqian sau elvețian (oameni buni și ei, nu am nimic cu ei, doar constat faptul)”, a concluzionat Tofan.

Fermierii moldoveni protestează în toată țara de mai multe zile. Periodic aceștia blochează Vama Leușeni și cer autoritățile măsuri urgente, în condițiile în care sunt sufocați de datorii și riscă să falimenteze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.