Financial Times l-a desemnat pe Macron „politicianul anului 2023”

Janan Ganesh, editorialist pentru Financial Times, principalul cotidian economic din Europa, tocmai l-a numit pe Emmanuel Macron „politicianul anului”. Chiar dacă, glumește el, alegerea în acest domeniu s-a dovedit a fi la fel de limitată precum Oscarurile din 2012 (care, în lipsă de ceva mai bun, l-au încununat pe Artistul de Michel Hazanavicius), scrie L’Express.

Motivul acestei laude: Reforma Pensiilor. În Franța, aceasta rămâne asociată cu o uriașă revoltă populară și cu una dintre cele mai semnificative demonstrații din mai 1968. „Majoritatea președinților ar fi abandonat sau ar fi înmuiat reforma. Aceasta nu a făcut-o. Rezultatul? Amărăciune persistentă, dar și finanțele publice puțin mai sustenabile”, subliniază jurnalistul britanic Janan Ganesh.

Potrivit acestui specialist în politică internațională, această obstinație a lui Emmanuel Macron împotriva opiniei dominante din țara sa poate fi comparată cu mari precedente istorice.

„De la ușa deschisă a Angelei Merkel către refugiați sau chiar de la confruntarea lui Margaret Thatcher cu sindicatele miniere, nu-mi amintesc o manifestare a voinței executivului comparabilă cu planul său de pensionare. Motivul central al lui Macron a fost rezistența la presiuni externe, fie că renunță la partenerul său sau lucrează în cadrul sistemului tradițional de partide din Republica a cincea. Liderii occidentali au nevoie de niște încăpățânare de acest fel”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#politician #Macron #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.