Finanțările acordate agricultorilor moldoveni de către BEI au crescut de patru ori, în 2020 (GRAFICE)

În pofida pandemiei, în 2020 a crescut numărul agricultorilor care au beneficiat de finanțare în cadrul programului Livada Moldovei, sprijinit de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții. Astfel, anul trecut, suma creditelor puse la dispoziție a fost de patru ori mai mare în comparație cu 2019, constituind 23,7 milioane de euro.

Anul trecut, cei mai mulți bani au fost alocați pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare, fiind vorba despre 9,6 milioane de euro.

De asemenea, în 2020 au fost acordate 6,6 milioane de euro pentru investiții în laboratoare, educație și cercetare, precum și în dezvoltarea securității alimentare.

Pentru plantarea, replantarea sau restructurarea livezilor și podgoriilor au fost oferite 4,1 milioane de euro, iar pentru dezvoltarea fabricilor de prelucrare – 1,4 milioane de euro.

Oferind finanțare pe termen lung, Uniunea Europeană sprijină agricultorii din Republica Moldova în demersul acestora privind îmbunătățirea calității produselor horticole proaspete și prelucrate, reducerea pierderilor de-a lungul lanțului valoric al horticulturii, precum și diversificarea piețelor de export prin asigurarea punerii la dispoziția clienților a unor cantități mari de produse de calitate constantă.

Irigarea – o prioritate pentru agricultori

Unul din factorii care a provocat absorbția mai mare a creditelor, în 2020, a fost seceta extremă din anii precedenți, care i-a făcut pe producători să realizeze că vor avea nevoie de irigare prin picurare în livezile lor, pentru a menține un randament bun din punct de vedere economic. În timp ce, în anii precedenți, cererile de împrumut au fost în primul rând pentru depozite frigorifice, acum acestea vizează tot mai des sistemele de irigare. În 2020, au fost finanțate 37 de proiecte, pentru un total de 552 ha irigate.

Un alt factor care a contribuit la majorarea cererilor de creditare a fost creșterea prețurilor pentru fructele produse în Moldova, drept consecință directă a recoltei scăzute din 2019 în Europa și Rusia, precum și a crizei provocate de COVID-19.

Totodată, în 2020, pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să facă față consecințelor pandemiei, BEI a lansat o linie de credit în valoare de 20 de milioane de euro destinată IMM-urilor din Moldova. Acesta a fost un răspuns de susținere din partea Uniunii Europene orientat spre păstrarea locurilor de muncă, menținerea lichidităților și a operațiunilor, precum și spre redresarea economică a Republicii Moldova.

Livada Moldovei este o linie de creditare de 120 de milioane de euro, care sprijină activitățile din întregul lanț valoric alimentar, de la instruirea fermierilor până la recoltare și producția de alimente. Programul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Linia de creditare oferă credite de la 5 mii până la 5 milioane de euro, facilități fiscale, precum și consultanță la elaborarea proiectului investițional. Mai multe detalii despre beneficiile și oportunitățile proiectului Livada Moldovei, aflați aici.

Această campanie a fost dezvoltată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și implementată de Banca Europeană de Investiții. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Agriculture and Finance Consultants (AFC) GmbH și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

#Banca Europeană de Investiții #Livada Moldovei #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.