Finanțările acordate agricultorilor moldoveni de către BEI au crescut de patru ori, în 2020 (GRAFICE)

În pofida pandemiei, în 2020 a crescut numărul agricultorilor care au beneficiat de finanțare în cadrul programului Livada Moldovei, sprijinit de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții. Astfel, anul trecut, suma creditelor puse la dispoziție a fost de patru ori mai mare în comparație cu 2019, constituind 23,7 milioane de euro.

Anul trecut, cei mai mulți bani au fost alocați pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare, fiind vorba despre 9,6 milioane de euro.

De asemenea, în 2020 au fost acordate 6,6 milioane de euro pentru investiții în laboratoare, educație și cercetare, precum și în dezvoltarea securității alimentare.

Pentru plantarea, replantarea sau restructurarea livezilor și podgoriilor au fost oferite 4,1 milioane de euro, iar pentru dezvoltarea fabricilor de prelucrare – 1,4 milioane de euro.

Oferind finanțare pe termen lung, Uniunea Europeană sprijină agricultorii din Republica Moldova în demersul acestora privind îmbunătățirea calității produselor horticole proaspete și prelucrate, reducerea pierderilor de-a lungul lanțului valoric al horticulturii, precum și diversificarea piețelor de export prin asigurarea punerii la dispoziția clienților a unor cantități mari de produse de calitate constantă.

Irigarea – o prioritate pentru agricultori

Unul din factorii care a provocat absorbția mai mare a creditelor, în 2020, a fost seceta extremă din anii precedenți, care i-a făcut pe producători să realizeze că vor avea nevoie de irigare prin picurare în livezile lor, pentru a menține un randament bun din punct de vedere economic. În timp ce, în anii precedenți, cererile de împrumut au fost în primul rând pentru depozite frigorifice, acum acestea vizează tot mai des sistemele de irigare. În 2020, au fost finanțate 37 de proiecte, pentru un total de 552 ha irigate.

Un alt factor care a contribuit la majorarea cererilor de creditare a fost creșterea prețurilor pentru fructele produse în Moldova, drept consecință directă a recoltei scăzute din 2019 în Europa și Rusia, precum și a crizei provocate de COVID-19.

Totodată, în 2020, pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să facă față consecințelor pandemiei, BEI a lansat o linie de credit în valoare de 20 de milioane de euro destinată IMM-urilor din Moldova. Acesta a fost un răspuns de susținere din partea Uniunii Europene orientat spre păstrarea locurilor de muncă, menținerea lichidităților și a operațiunilor, precum și spre redresarea economică a Republicii Moldova.

Livada Moldovei este o linie de creditare de 120 de milioane de euro, care sprijină activitățile din întregul lanț valoric alimentar, de la instruirea fermierilor până la recoltare și producția de alimente. Programul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Linia de creditare oferă credite de la 5 mii până la 5 milioane de euro, facilități fiscale, precum și consultanță la elaborarea proiectului investițional. Mai multe detalii despre beneficiile și oportunitățile proiectului Livada Moldovei, aflați aici.

Această campanie a fost dezvoltată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și implementată de Banca Europeană de Investiții. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Agriculture and Finance Consultants (AFC) GmbH și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

#Banca Europeană de Investiții #Livada Moldovei #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina