Finanțările acordate agricultorilor moldoveni de către BEI au crescut de patru ori, în 2020 (GRAFICE)

În pofida pandemiei, în 2020 a crescut numărul agricultorilor care au beneficiat de finanțare în cadrul programului Livada Moldovei, sprijinit de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții. Astfel, anul trecut, suma creditelor puse la dispoziție a fost de patru ori mai mare în comparație cu 2019, constituind 23,7 milioane de euro.

Anul trecut, cei mai mulți bani au fost alocați pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare, fiind vorba despre 9,6 milioane de euro.

De asemenea, în 2020 au fost acordate 6,6 milioane de euro pentru investiții în laboratoare, educație și cercetare, precum și în dezvoltarea securității alimentare.

Pentru plantarea, replantarea sau restructurarea livezilor și podgoriilor au fost oferite 4,1 milioane de euro, iar pentru dezvoltarea fabricilor de prelucrare – 1,4 milioane de euro.

Oferind finanțare pe termen lung, Uniunea Europeană sprijină agricultorii din Republica Moldova în demersul acestora privind îmbunătățirea calității produselor horticole proaspete și prelucrate, reducerea pierderilor de-a lungul lanțului valoric al horticulturii, precum și diversificarea piețelor de export prin asigurarea punerii la dispoziția clienților a unor cantități mari de produse de calitate constantă.

Irigarea – o prioritate pentru agricultori

Unul din factorii care a provocat absorbția mai mare a creditelor, în 2020, a fost seceta extremă din anii precedenți, care i-a făcut pe producători să realizeze că vor avea nevoie de irigare prin picurare în livezile lor, pentru a menține un randament bun din punct de vedere economic. În timp ce, în anii precedenți, cererile de împrumut au fost în primul rând pentru depozite frigorifice, acum acestea vizează tot mai des sistemele de irigare. În 2020, au fost finanțate 37 de proiecte, pentru un total de 552 ha irigate.

Un alt factor care a contribuit la majorarea cererilor de creditare a fost creșterea prețurilor pentru fructele produse în Moldova, drept consecință directă a recoltei scăzute din 2019 în Europa și Rusia, precum și a crizei provocate de COVID-19.

Totodată, în 2020, pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să facă față consecințelor pandemiei, BEI a lansat o linie de credit în valoare de 20 de milioane de euro destinată IMM-urilor din Moldova. Acesta a fost un răspuns de susținere din partea Uniunii Europene orientat spre păstrarea locurilor de muncă, menținerea lichidităților și a operațiunilor, precum și spre redresarea economică a Republicii Moldova.

Livada Moldovei este o linie de creditare de 120 de milioane de euro, care sprijină activitățile din întregul lanț valoric alimentar, de la instruirea fermierilor până la recoltare și producția de alimente. Programul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Linia de creditare oferă credite de la 5 mii până la 5 milioane de euro, facilități fiscale, precum și consultanță la elaborarea proiectului investițional. Mai multe detalii despre beneficiile și oportunitățile proiectului Livada Moldovei, aflați aici.

Această campanie a fost dezvoltată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și implementată de Banca Europeană de Investiții. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Agriculture and Finance Consultants (AFC) GmbH și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

#Banca Europeană de Investiții #Livada Moldovei #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză