Finanțările din granturi în declin! Bugetul de stat în 2024, afectat de o scădere de 40%

Veniturile totale ale bugetului de stat al Republicii Moldova pentru perioada ianuarie-noiembrie 2024 au constituit 60,17 miliarde de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Dintre acestea, veniturile generale și colectate au însumat 59 453,3 milioane de lei, iar veniturile din proiecte finanțate din surse externe au atins 718,9 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit de 9,7 miliarde de lei, în scădere cu aproape 25% față de aceeași perioadă a anului trecut. Sursele de finanțare a deficitului au fost reprezentate de surse interne în valoare de 8,28 miliarde de lei, surse externe în sumă de 3,5 miliarde de lei și modificarea soldului mijloacelor bănești, care a fost de -2 161,7 milioane de lei.

La sfârșitul lunii noiembrie 2024, soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au fost de 5,5 milirde de lei, dintre care 959,9 milioane de lei erau destinate proiectelor finanțate din surse externe. În același timp, granturile primite au înregistrat o scădere semnificativă, diminuându-se cu 40% și totalizând doar 2,1 miliarde de lei.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au crescut cu 11,8%, ajungând la 30,3 miliarde de lei, iar accizele au înregistrat o creștere de 15,2%, atingând 10,3 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”