Finanțările din granturi în declin! Bugetul de stat în 2024, afectat de o scădere de 40%

Veniturile totale ale bugetului de stat al Republicii Moldova pentru perioada ianuarie-noiembrie 2024 au constituit 60,17 miliarde de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Dintre acestea, veniturile generale și colectate au însumat 59 453,3 milioane de lei, iar veniturile din proiecte finanțate din surse externe au atins 718,9 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit de 9,7 miliarde de lei, în scădere cu aproape 25% față de aceeași perioadă a anului trecut. Sursele de finanțare a deficitului au fost reprezentate de surse interne în valoare de 8,28 miliarde de lei, surse externe în sumă de 3,5 miliarde de lei și modificarea soldului mijloacelor bănești, care a fost de -2 161,7 milioane de lei.

La sfârșitul lunii noiembrie 2024, soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au fost de 5,5 milirde de lei, dintre care 959,9 milioane de lei erau destinate proiectelor finanțate din surse externe. În același timp, granturile primite au înregistrat o scădere semnificativă, diminuându-se cu 40% și totalizând doar 2,1 miliarde de lei.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au crescut cu 11,8%, ajungând la 30,3 miliarde de lei, iar accizele au înregistrat o creștere de 15,2%, atingând 10,3 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.