Fiscul a strâns peste 860 de milioane în cinci zile: 48 de milioane de lei au fost ridicați de la datornici

Încasările la Bugetul public național au ajuns la 9,3 miliarde de lei de la începutul anului 2026, în creștere cu aproximativ 1,2 miliarde de lei sau 15,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Doar în perioada 9–13 februarie, Fiscul a acumulat la buget circa 860,2 milioane de lei. Pe parcursul aceleiași săptămâni, autoritatea fiscală a încasat prin executare silită 48,12 milioane de lei. Din această sumă, 47,37 milioane de lei au fost retrași din conturile bancare ale contribuabililor restanțieri, iar 0,75 milioane de lei au fost încasați din casieriile acestora. Totodată, în urma măsurilor preliminare întreprinse, au fost stinse benevol restanțe în valoare de 15,22 milioane de lei.

În urma controalelor desfășurate, au fost emise 118 decizii privind încălcarea legislației, fiind calculate obligații suplimentare la buget în sumă de 3,7 milioane de lei, dintre care 2,1 milioane de lei reprezintă impozite, taxe și majorări de întârziere, iar 1,6 milioane de lei — amenzi aplicate. De asemenea, au fost întocmite 121 de procese-verbale contravenționale, cu sancțiuni în valoare totală de 168,3 mii lei.

În aceeași perioadă, au fost emise 58 de decizii de restituire a TVA, fiind acceptată spre rambursare suma de 132,43 milioane de lei. Totodată, 252 de contribuabili au conectat 343 de echipamente de casă și control la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”.

Serviciul Fiscal de Stat a mai anunțat că a preluat în evidență 29 de dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de 74,2 mii lei, iar din comercializarea acestora au fost transferați la buget 87,82 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#executări silite #Fisc #incasari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.