Fiscul, cu ochii pe afaceri: Conformarea voluntară aduce milioane la buget

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a organizat ședința Comitetului de management al riscurilor de conformare, în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Programului de conformare a contribuabililor pentru perioada iunie 2024 – iunie 2025 și provocările întâmpinate în aplicarea acestuia.

Directoarea SFS, Olga Golban, a subliniat că instituția va continua să adopte o abordare pro-activă și echilibrată în gestionarea riscurilor de neconformare:
„Rezultatele obținute confirmă necesitatea monitorizării riguroase și a dialogului permanent cu mediul de afaceri. Doar printr-un efort comun putem construi un sistem fiscal corect, echitabil și sustenabil”, a declarat Golban.

În perioada de raportare, au fost monitorizate sectoare economice cu risc sporit de neconformare: comerțul cu ridicata și amănuntul, industria prelucrătoare, asistența stomatologică, transportul și depozitarea, precum și construcțiile.

Contribuabililor selectați li s-au aplicat tratamente de conformare voluntară, inclusiv:

2.033 scrisori de conformare expediate sau înmânate;
693 ședințe individuale cu reprezentanții companiilor;
3.984 vizite fiscale cu rol consultativ și de informare.

În urma acestor acțiuni: obligațiile fiscale calculate la Bugetul Public Național (BPN) au crescut cu 15% (+141,3 milioane lei), sumele achitate au crescut cu 15% (+146,2 milioane lei), ponderea impozitelor calculate raportat la un leu vânzări a urcat cu 26%, iar a celor achitate cu 24% și restanțele la BPN au scăzut cu 13% (-1,8 milioane lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fisc #business #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie