Fiscul iese la vânătoare! Comerțul, transportul și HoReCa, sub lupa inspectorilor în septembrie

Serviciul Fiscal de Stat va desfășura în luna septembrie controale operative în mai multe domenii de activitate, după ce verificările din august au scos la iveală sute de încălcări.

În această lună, inspectorii fiscali vor verifica cu prioritate comerțul cu mărfuri, produse și materiale, transportul rutier de pasageri, inclusiv cel ilicit, comerțul online și activitatea comercianților din piețe. Pe lista verificărilor se regăsesc și afacerile din domeniul agrementului, comercianții de băuturi răcoritoare, bere și raci, serviciile de recuperare fizică, comerțul cu produse din tutun, precum și restaurantele și cafenelele.

Controalele vor fi efectuate inopinat, direct la locul desfășurării activității, în baza analizei riscurilor de neconformare fiscală.

Inspectorii vor verifica dacă sunt eliberate bonuri fiscale la plățile în numerar, dacă veniturile sunt declarate integral și dacă mărfurile comercializate au documente care confirmă proveniența legală.

Rezultatele din august arată amploarea verificărilor. Din cele 683 de controale fiscale efectuate în domeniile planificate, încălcări au fost depistate în 435 de cazuri. În urma acestora, au fost aplicate sancțiuni fiscale de 1,375 milioane de lei și sancțiuni contravenționale de 464,6 mii de lei.

Cele mai multe controale au vizat comerțul cu mărfuri, produse și materiale – 261 de verificări, cu încălcări constatate în 219 cazuri. În cazul transportului rutier de pasageri au fost efectuate 173 de controale, iar 73 s-au soldat cu depistarea unor încălcări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#controale #comert #Fisc #transport #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.