Fiul lui Pablo Escobar: Mă simt mult mai bogat decât tatăl meu

„Tatăl meu nu ar trebui să fie înfăţişat ca o poveste de succes, pentru că nu a ajuns niciodată să se bucure de nimic”, a afirmat fiul fostului baron al drogurilor Pablo Escobar, deplângând că mulţi tineri visează să calce pe urmele tatălui său, glorificat într-un serial pe Netflix, relatează AFP.

Sebastian Marroquin a criticat ferm „narco-cultura” pe care o promovează, în opinia sa, media şi seriale precum „Escobar, baronul răului”.

El a deplâns glorificarea activităţii criminale şi a personajului lui Pablo Escobar, afirmând că în prezent „mulţi tineri îmi scriu spunând: am văzut filmul, am văzut serialul şi vreau să fiu ca tatăl tău”.

Sebastian Marroquin, născut Juan Pablo Escobar, a adoptat această identitate la vârsta de 16 ani, când el şi familia sa s-au refugiat la Buenos Aires după moartea lui Pablo Escobar, liderul cartelului din Medellin ucis de forţele de securitate columbiene în 1993.

„Tatăl meu nu ar trebui să fie prezentat ca o poveste de succes, pentru că nu a ajuns niciodată să se bucure de nimic. Mă simt mult mai bogat decât tatăl meu, deoarece sunt un om liber”, a spus el, adăugând că în prezent este prieten cu majoritatea copiilor traficanţilor de droguri care erau duşmanii tatălui său şi le-a cerut iertare sutelor de victime ale acestuia.

Întrebat cum crede el că se poate pune capăt traficului de droguri şi violenţelor pe care le generează, Sebastian Marroquin s-a declarat favorabil legalizării consumului de droguri, deoarece „toată maşina prohibiţiei a generat acest context”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pablo escobar #Bogat #avere #Droguri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.