Premierul Gavrilița, despere inflație: Nu ajută la creșterea economică, dar uneori este rezultatul creșterii economice

Inflația nu ajută la creșterea economică, deși uneori este rezultatul creșterii economice, dar inflația înseamnă și mai multă incertitudine pentru agenții economici, declarat premierul Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei.

„Deci, faptul că inflația scade este un lucru bun, în același timp suntem într-o perioadă de recesiune economică, deci economia descrește, aceste efecte ale continuării războiului din Ucraina, criza logistică, criza energetică, prețurile care au fost înalte – toate aceste efecte se resimt și de aceea trebuie să facem un efort suplimentar pentru a readuce economia pe făgașul creșterii economice. Și anume de asta am venit cu o politică fiscală care vine să încurajeze menținerea și creșterea numărului de locuri de muncă. Aici vorbesc și despre impozitul zero la profitul nedistribuit pentru întreprinderi mici și mijlocii, vorbesc despre deprecierea accelerată pentru întreprinderile mari atunci când fac investiții și vorbesc despre întoarcerea TVA-ului trecut în cont. Și aceasta se va face pentru întreprinderile care emit facturi electronice și își fac corect și transparent afacerile”, a punctat Gavrilița.

Miercuri, Biroul Național de Statistică a publicat datele cu privire la inflație pentru anul 2022 și arată o temperare a acesteia. Avansul prețurilor în anul 2022 a fost de 30,2%.

Scumpirile din luna decembrie au fost influențate de produse alimentare care s-au scumpit cu 31,8%, mărfurile nealimentare cu 19,9% și serviciile prestate populaţiei cu 44,0%.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că: „am trecut de vârful inflației, care a fost în luna octombrie, intrăm într-o perioadă de scădere. Acest lucru creează condiții pentru o politică monetară stimulativă. Trebuie să fim precauți urmare a riscurilor externe”.

BNM a prognozat o inflație de 32,2% pentru anul 2022 și de 26,3% în trimestrul unu al anului 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #economie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.