FMI bate din nou la ușa Moldovei! Experții vin după un program încheiat cu restanțe și miliarde datorate

Fondul Monetar Internațional (FMI) trimite o nouă misiune la Chișinău, într-un moment în care Republica Moldova se confruntă cu presiuni asupra finanțelor publice, costuri ridicate ale împrumuturilor și provocări legate de creșterea economică. Experții instituției vor discuta cu autoritățile despre evoluțiile economice recente și prioritățile de politici economice, după ce precedentul program de finanțare s-a încheiat în octombrie 2025 fără finalizarea ultimelor două evaluări.

Potrivit unui anunț făcut luni, 19 octombrie, de reprezentanta permanentă a FMI în Republica Moldova, Svetlana Cerović, misiunea va avea loc în perioada 21–28 octombrie 2026 și va fi condusă de Alina Iancu.

„O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, va efectua o vizită la Chișinău în perioada 21–28 octombrie 2026”, a declarat reprezentanta instituției.

Potrivit acesteia, delegația FMI va avea întrevederi cu reprezentanții autorităților Republicii Moldova și cu alte părți relevante, pentru a evalua evoluțiile economice recente și a discuta prioritățile de politici economice ale Guvernului.

Vizita are loc într-un context important pentru relația Republicii Moldova cu instituția financiară internațională. Programele de finanțare susținute de FMI, prin mecanismele ECF și EFF, precum și programul pentru reziliență și sustenabilitate, au expirat în octombrie 2025.

În raportul publicat la 5 martie 2026, FMI a constatat că programele precedente au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice într-o perioadă marcată de crize energetice și de consecințele războiului din Ucraina. Totuși, instituția a atras atenția că progresele în domeniul politicilor fiscale, administrației publice și combaterii corupției la nivel înalt au fost insuficiente.

Din acest motiv, ultimele două evaluări ale programelor ECF/EFF nu au fost finalizate. FMI a semnalat, de asemenea, că mai multe reforme asumate în cadrul programului pentru reziliență și sustenabilitate au rămas restante.

În același raport, experții Fondului au menționat că autoritățile Republicii Moldova solicitaseră un nou acord fără finanțare, care să sprijine implementarea reformelor și procesul de aderare la Uniunea Europeană. Un asemenea mecanism ar presupune monitorizarea și evaluarea politicilor economice, fără acordarea automată a unor noi împrumuturi.

Deocamdată, FMI nu a anunțat dacă misiunea din 21–28 octombrie va include negocieri pentru un nou acord sau dacă discuțiile se vor limita la analiza situației economice și a priorităților autorităților.

Ultima evaluare amplă a economiei moldovenești, realizată în cadrul consultărilor prevăzute de Articolul IV, indica o creștere economică estimată la 2,3% pentru 2026, după un avans prognozat de 2,7% în 2025. FMI avertiza că economia rămâne vulnerabilă la șocuri externe, iar nivelul redus al competitivității și emigrația continuă să limiteze perspectivele de dezvoltare.

O altă problemă semnalată de instituție era dezechilibrul extern. În evaluările sale, FMI estima un deficit al contului curent de 19,6% din PIB pentru 2025, pe fondul importurilor ridicate și al performanțelor modeste ale exporturilor.

Obligațiile financiare importante față de FMI. Conform datelor oficiale ale instituției, la 30 septembrie 2026 soldul creditelor acordate țării constituia 691,13 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a aproximativ 938 de milioane de dolari.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut cu aproape 8,2 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026 și a ajuns la nivelul de 60,18 miliarde de lei. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, majorarea reprezintă 15,75% față de începutul anului, în condițiile în care statul continuă să se împrumute de pe piața internă la dobânzi tot mai ridicate.

La 1 ianuarie 2026, datoria internă a statului constituia 51,99 miliarde de lei. Până la 30 septembrie, aceasta a urcat la 60,18 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere netă de 8,19 miliarde de lei în numai nouă luni. Raportată la intervalul analizat, majorarea echivalează cu aproximativ 910 milioane de lei lunar sau peste 30 de milioane de lei pe zi.

Cea mai mare parte a creșterii provine din emisiunile de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața primară. Soldul acestor instrumente a avansat cu 7,77 miliarde de lei, până la 47,07 miliarde de lei. Astfel, aproape 95% din majorarea datoriei interne a fost generată de finanțarea netă obținută de stat de pe piața primară a valorilor mobiliare.

În paralel, statul și-a majorat și împrumuturile atrase direct de la populație. Valoarea titlurilor de stat plasate către persoanele fizice a crescut cu aproape 420 de milioane de lei și a ajuns la 1,07 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 64,5% față de începutul anului.

Pe lângă titlurile emise pe piața primară și cele destinate populației, structura datoriei interne mai include valori mobiliare de stat emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, în sumă de 11,06 miliarde de lei, și valori mobiliare convertite, în valoare de aproape 984 de milioane de lei.

Un alt indicator este costul finanțării. Potrivit Ministerului Finanțelor, în perioada ianuarie–septembrie 2026, rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat comercializate pe piața internă a constituit 9,60%, cu 0,52 puncte procentuale peste nivelul anului 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru titlurile cu scadența la 182 de zile, rata medie a fost de 9,74%, iar pentru cele la 364 de zile, de 9,77%. În cazul obligațiunilor de stat cu maturitatea de doi ani, rata s-a situat la 7,20%, în timp ce pentru cele cu scadența la zece ani a ajuns la 8,06%.

Creșterea dobânzilor înseamnă că noile finanțări pot deveni mai costisitoare pentru buget. Totuși, rata medie de 9,60% se referă la valorile mobiliare comercializate în perioada analizată și nu reprezintă costul mediu al întregului sold al datoriei interne.

Pentru a ilustra dimensiunea acestui cost, un împrumut ipotetic de un miliard de lei contractat la o dobândă anuală de 9,60% ar presupune cheltuieli cu dobânda de 96 de milioane de lei într-un an, dacă principalul ar rămâne integral restant. Costul efectiv depinde însă de maturitatea și condițiile fiecărei emisiuni.

Datele Ministerului Finanțelor arată, totodată, că la 30 septembrie 2026 statul nu înregistra datorii interne rezultate din împrumuturi contractate direct de la instituțiile financiare din Republica Moldova, garanții de stat interne activate sau alte împrumuturi, întreaga datorie internă fiind reprezentată de valori mobiliare de stat.