Formula care lasă producătorii locali de energie electrică fără bani

20 Iun. 2023, 07:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Iun. 2023, 07:36 // Actual //  bani.md

În prezent, în sectorul electroenergetic al Republicii Moldova ”se scrie o noua fabulă” cu denumirea ”Dezechilibre”.

Deja de 6 luni în rîndul specialistelor din sector se discută despre subiectul care este puțin cunoscut pentru majoritatea populației, dar care riscă se provoace o situație de criză în sector. Este vorba de principiul calculării prețurilor și repartizării costurilor și veniturilor din dezechilibre stipulat în Regulile Pieței energiei electrice stabilit de către ANRE. Reporterii de la Bani.md au documentat subiectul și cum acest lucru poate influența asupra participanților din sector.

Indiferent de cât produc, mai mult sau mai puțin sunt penalizați

De la început am încercat pe scurt să descriem ce reprezintă dezechilibre și cum ele apar. Începînd cu 01.06.2023 În Republica Moldova au întrat în vigoare noile Reguli pieței energiei electrice aprobate de ANRE. Una din schimbările majore introduse vizează obligativitatea tuturor participanților să prognozeze cu câteva zile înainte producerea sau consumul de energie electrică pentru fiecare oră cu exactitate absolută. Cantitatea de energie electrică calculată ca diferența între ceia ce sa prognozat și ceia ce a fost înregistrat de contor (fie asta producerea, fie asta consum), și reprezintă dezechilibru.

În prezent stabilirea costurilor pentru dezechilibrele apărute se reglementează prin prevederile Regulilor Pieței energiei electrice, aprobate de ANRE încă în 2020. Noi am încercat să întrăm în esența acestei formule și să înțelegem, ce anume ar putea crea tensiuni între reglementator și participanții din sector.

În urma analizei formulei, observăm că în situația când producătorii locali au produs mai mult curent decât a avut nevoie țara și curentul a fost utilizat de statele vecine, Moldelectrica încasează banii pentru energia respectivă și o achită producătorilor cu cel mai mic între două valori. Prima valoare se referă la cea cu care s-a achitat real și ce de a doua la prețul cu care s-a închis piața zilei următoare din Ucraina.

În cazul în care producătorii locali nu au reușit să genereze curent cât au prognozat sau furnizorii au livrat mai mult curent consumatorilor finali, Moldelectrica le expediază factura spre plată cu prețul maxim între două valori prețul de pe day-ahead market din UE sau piața zilei următoare din Ucraina. Paradoxul este că, potrivit respectivei formule, producătorii sunt penalizați și atunci când produc mai mult curent și atunci când produc mai puțin față de ceea ce au prognozat.

Milioane de lei ajung în conturile giganților energetici din Moldova 

A doua parte stranie a acestei formule prin care se calculează dezechilibrele stipulate în regulile pieței este diferența dintre aceste două valori de deficit și excedent de producție care ajunge la zeci de ori. Lunar doar din dezechilibre sunt acumulate între 60 și 100 de milioane de lei, iar bani sunt distribuiți de către Moldelectrica pe conturile furnizorilor locali (Peste 98% sunt repartizați între Premier Energy și FEE Nord).

Analiza notei de argumentare a ANRE către CSE arată, de exemplu, în luna august 2023 sistemul energetic al Republicii Moldova a creat dezechilibre în sumă de 309 mii de lei. Formula care este inclusă în prevederile regulilor pieței de către ANRE presupune colectarea de la participanții pieței a peste 112 milioane de lei, dar compensarea producătorilor se face cu doar 10 milioane de lei. Restul sumei, după achitarea de 309 mii de lei către OST di Ucraina, în valoare de 101 milioane de lei se împarte între furnizorii locali Premier Energy și FEE Nord.

Astfel, potrivit principiului repartizării dezechilibrelor al ANRE, din 10 lei de energie electrică achitate de către sistemele electroenergetice a statelor vecine (Ucraina și România) producătorul local primește 1 leu.

Este metoda actuală care prevede calculul dezechilibrelor una echitabilă?

Răspunsul la acesta întrebare am dorit să-l primim, asistând la dezbaterile, care au avut loc în cadrul unei ședințe din data de 16 iunie. Din păcate a fost refuzată participarea Bani.md, din motiv precum că ”ședința este de lucru, e închisă și are caracter consultativ”. Redacția a solicitat opinia participanților cu privire la respectiva ședință.

Violina Șpac, directorul ANRE a declarat că ședința din data de 16 iunie a vizat niște inițiative consultate cu privire la regulile pieței. „Am avut o ședință pe niște modificări urgente în cazul în care starea de urgență nu se mai prelungește și avem nevoie să avem continuitate la acele decizii luate de către CSE pentru anul 2023 pentru că am micșorat un coeficient, inclusiv cu modificări în a acorda pârghii ANRE de a interveni la acești coeficienți în cazul în care prețurile pe piață se vor duce în jos sau în sus. Mai avem o a doua platformă de discuții pentru ca regulile pieței să fie ajustate. Vom modifica și cu alte amendamente regulile pieței care necesită mai mult timp de discuții. Am făcut niște consultări, am ascultat propunerile la proiectul care este pe pagina web a ANRE. Urmează să fie examinate suplimentar. Vom veni cu un tabel de sinteză cu argumente ce s-a luat în considerare și ce nu ca să putem aproba cât mai urgent. Cel târziu vor intra în vigoare cum se va termina starea de urgență ca să nu avem acel vid legislativ”, a spus directorul ANRE.

Referindu-se la problema dezechilibrelor, Violina Șpac susține că problema dezechilibrelor este mult mai complexă. Potrivit ei, metoda actuală care prevede calculul dezechilibrelor este una echitabilă, care descurajează ca anumiți participanți să facă manipulări pe piață.

„Metoda de repartizare a banilor din dezechilibre este similară și în România. Așa s-a decis în anul 2020. Acest venit suplimentar apare deoarece anumiți participanți din piață nu-și prognozează eficient și corect ceea ce o să producă. Sunt foarte multe modalități ca aceste prognoze cu privire dezechilibre să fie nesemnificative, la nivelul de 2 – 3% din ceea ce ei produc. Banii sunt repartizați la acei furnizori care au consumatori, respectiv reducerea se regăsește în tariful consumatorilor finali. Această problemă va fi rezolvată. Legea sectorială nr. 10 se modifică drastic și de toate aceste aspecte se ține cont și se va permite și o marjă de eroare. Este vorba 4% la solare și 8% la eoliene”, a mai spus Șpac.

Mihai Stratan, președintele asociației „Ecoenergetica” spune că mai e de muncit la cadrul de reglementare ce vizează regenerabilele. „Nimeni din domeniul producerii energiei nu are o claritate. Regulile pieței din 2020 erau scrise greșit. Cadrul legislativ trebuie corelat și adus la un concept unic”.

Eugen Gîrlea, Președintele AO „Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică din Republica Moldova” a declarat că asociația lor a venit cu propunerea de îmbunătățire a formulei de calcul a costului dezechilibrelor, dar au fost ignorați cu promisiunea că subiectul va fi discutat la următoarele modificări ale pieței.

„Este un coeficient de pedeapsă. Or, în atare condiții producătorul de energie nu este susținut și stimulat pentru a investi în regenerabile, ci dimpotrivă constrâns. Tărăgănarea înseamnă pierderi financiare a producătorilor de energie, în special a celor de regenerabile. Și da, statul, în cazul dat ANRE ne spune, că ei ne aud, văd și tot ce a fost adoptat de ei funcționează bine, însă cei ce nemijlocit produc această energie văd altfel de realități.”

Oficial ne merge bine

În discuția cu BANI.MD Violina Șpac a mai menționat: „Noi le-am intrat în situație producătorilor și le-am redus aceste dezechilibre. Ei au toate pârghiile să facă aceste notificări corecte, inclusiv să le corecteze în următoare zi. Noi am intervenit, deoarece din momentul lansării regulilor pieței, participanții din piață nu erau pregătiți să le aplice. Efectiv situația s-a schimbat. Ceea ce a fost în anul 2022 nu mai este și în 2023. Or, pentru a face careva modificări radicale în regulile pieței noi avem date statistice doar pentru jumătate de an din anul 2022. Nu putem să intervenim brusc. Regulile pieței au fost aprobate cu partenerii externi, cu Secretariatul Comunității Energetice – cele mai bune practici”.

Am cerut comentariul participanților din sector ca să aflăm, precum că ”istoria” se trage încă din anul 2022 și că ca urmarea a multiplelor ședințe, ANRE urma se vină către CSE cu o propunere privind modificarea formulei de calcul a dezechilibrelor și să prezinte una din cele 6 formule analizate.

”Inițial Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică din Republica Moldova, ăn urma analizei interne a venit cu o inițiativă de a achita dezechilibrele bazându-se pe următorul principiu – cele locale cu prețul local, cele exteriori reieșind din costurile reale suportate. În urma dezbaterilor aprinse specialiștii din cadrul ANRE au venit cu o formulă, propusă ca una de compromis reieșind din propunerile parvenite din partea tuturor participanților pe piața energetică. Însă ulterior ANRE s-a răzgândit și a propus o altă formulă care dezavantajează producătorii locali. Aceștia au fost puși în fața faptului împlinit: ori acceptă nouă formulă sau rămân în vigoare prevederile regulilor pieței aprobate în 2020, care este ce mai proastă formulă pentru tot sistemul electroenergetic al țării. Tot ANRE anterior spunea că este cea mai proastă variantă.” – ne povestește Eugen Gîrlea.

Cu scopul de a găsi adevărul, noi am examinat toate deciziile CSE ce vizau subiectul dezechilibrelor și am dat de o notă de argumentare a ANRE către CSE, în baza căruia subiectul dezechilibrelor a fost discutat la ședința din data de 10 mai 2023.

Analiza mai profundă a notei de argumentare a ANRE către CSE arată că cea mai eficientă ar fi formula propusă de ANRE prin scenariul RPEE V2. Aceasta presupune colectarea sumei integrale pentru acoperirea costurilor suportate de către operatori pentru balansarea sistemului electroenergetic național fără a avea careva costuri sau venituri suplimentare (tabelul de mai jos).

Același principiu se regăsește și în scenariul CSE P6 și SREE, cu costuri financiare optime pentru producători locali.

Întrebarea este de ce ANRE a ales scenariul care presupune apariția unor cheltuieli neacoperite ceea ce contravine punctului 7 articolul 84 al Legii 107 privind energia electrică, care prevede că : „…Metodologia de calculare a plăților pentru prestarea serviciului de echilibrare, elaborată şi aprobată de Agenție, trebuie să acopere costurile operatorului sistemului de transport şi să se bazeze pe principii care să descurajeze participanții la piața energiei electrice să provoace dezechilibre în rețelele electrice, fără a permite însă operatorului sistemului de transport să scoată profit din activitatea de prestare a serviciului de echilibrare.”.

Pe de o aparte, autoritățile declară că depun eforturi considerabile pentru creșterea producției locale de curent și independența energetică, dar pe de altă parte prin formule concepute stângaci împing producătorii spre faliment.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

31 Oct. 2026, 15:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Oct. 2026, 15:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, suspendă zborurile regulate directe dintre București și New York în sezonul de iarnă 2026–2027, la doar doi ani și jumătate de la lansarea rutei transatlantice. Decizia vine pe fondul exploziei prețurilor la combustibilul de aviație, care a depășit 1.800 de dolari pe tonă, dar și al gradului redus de ocupare a aeronavelor. În medie, aproape jumătate dintre locurile disponibile pe cursele spre Statele Unite au rămas goale.

Potrivit informațiilor publicate de AeroRoute, HiSky renunță la operarea regulată a rutei București–New York JFK pe durata sezonului rece, păstrând doar câteva zboruri punctuale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, după cursa din 30 octombrie, următoarele zboruri sunt programate pentru 18, 21, 23 și 28 decembrie 2026, precum și pentru 4, 6 și 8 ianuarie 2027. În restul perioadei, pasagerii care vor să ajungă din București la New York vor trebui să apeleze la curse cu escală.

Principalul motiv invocat de companie este creșterea puternică a costurilor de operare. Prețul combustibilului de aviație a depășit pragul de 1.800 de dolari pe tonă, ceea ce face mult mai costisitoare operarea zborurilor transatlantice. Potrivit HiSky, menținerea frecvențelor planificate inițial ar genera cheltuieli suplimentare considerabile, care s-ar reflecta inevitabil în prețurile biletelor.

Dincolo de scumpirea kerosenului, datele privind traficul de pasageri arată că ruta București–New York se confruntă și cu probleme de ocupare. Potrivit statisticilor raportate autorităților americane, gradul mediu de ocupare a aeronavelor HiSky a fost de numai 52,2% în perioada iunie 2024 – vara anului 2026.

Compania utilizează pe această rută un Airbus A330-200, cu o capacitate de 274 de locuri, însă numărul mediu de pasageri transportați a fost de aproximativ 143 pe zbor. Asta înseamnă că, în medie, 131 de locuri au rămas neocupate la fiecare cursă.

Un asemenea grad de ocupare pune presiune asupra rentabilității zborurilor de lung-curier, unde cheltuielile cu combustibilul, echipajele, întreținerea și taxele aeroportuare sunt ridicate. Totuși, profitabilitatea unei rute depinde și de tarifele practicate, veniturile suplimentare și structura costurilor, nu doar de numărul pasagerilor.

Suspendarea temporară reprezintă un pas înapoi pentru o rută lansată în iunie 2024, când HiSky a readus zborurile directe regulate dintre România și Statele Unite după o pauză de peste două decenii.

Ultimele curse transatlantice regulate operate anterior de TAROM fuseseră suspendate în noiembrie 2003. Reluarea conexiunii directe București–New York de către HiSky a fost prezentată drept un moment important pentru aviația românească, oferind pasagerilor posibilitatea de a traversa Atlanticul fără escală.

HiSky, companie aeriană înființată în 2020, operează zboruri din România și Republica Moldova. Suspendarea curselor regulate către New York în sezonul rece arată dificultățile cu care se confruntă operatorii aerieni pe rutele lungi, în condițiile creșterii prețurilor la combustibil și ale unei cereri insuficiente pentru ocuparea aeronavelor.