Fostul acționar Air Moldova are datorii de 81 milioane de euro

Compania aeriană low-cost Blue Air, fosta acționară la Air Moldova, la care statul român a devenit acționar în toamna anului trecut pentru că operatorul nu și-a achitat obligațiile în urma unui ajutor de stat din 2020, are o nouă conducere.

Potrivit Boardingpass.ro, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a numit un nou director general și un nou Consiliu de Administrație pentru compania Blue Air.

În funcția de director general, cu un interimat de șase luni, a fost numit Adrian Ion Teleașă. El a fost numit de AAAS și în funcția de administrator al Airline Invest SA, firma care, înainte de preluarea de către Statul Român a companiei low-cost, deținea majoritatea acțiunilor Blue Air.

Noii membrii ai Consiliului de Administrație ai Blue Air Aviation SA, numiți de AAAS, sunt Adrian Marcut, Adrian Ion Teleașă și Diana Maria Popescu.

Diana Maria Popescu este singurul membru al noului Consiliu de Administrație care a făcut anterior parte și din vechiul CA al companiei low-cost.

Statul este acționar majoritar al Blue Air Aviation SA, unde deține 75% din acțiuni. Restul de 25% din acțiunile acestei companii sunt împărțite între Airlines Invest SA (1,191%) și Teodor Cristian Rada (23,809%).

Viitor neclar pentru Blue Air

Deocamdată, autoritățile nu au explicat ce planuri au pentru Blue Air, însă președintele Autorității a declarat în luna ianuarie că discuțiile cu potențialii investitori au eșuat. „Discuțiile despre un potențial investitor au eșuat, iar acum rămâne de văzut ce va decide judecătorul sindic”, a declarat la vremea respectivă Daniel Geantă, președintele AAAS, pentru Fanatik.

Recent, compania Air Claim, care facilitează obţinerea de despăgubiri pentru pasagerii transportului aerian, a cerut intrarea în insolvență a Blue Air și a spus spune că mai are de recuperat circa 85.000 de euro, operatorul făcând plăți considerabile (amiabil ori prin executare silită) pe parcursul anului 2022, potrivit unui anunț publicat pe Bursa de Valori București (BVB).

Air Claim spune că este prima companie care a solicitat în instanță intrarea în insolvență a Blue Air, însă solicitarea companiei nu a fost încă admisă, existând posibilitatea ca aceasta să fie în cele din urmă respinsă de judecători.

„Insolvența sau chiar falimentul BLUE AIR nu este de natură a afecta semnificativ veniturile AIR CLAIM. Costurile cu cesionarea respectivelor creanțe fiind puțin relevante, prin raportare la cifra de afaceri a societății. Cu toate acestea, se impune mențiunea că, dacă costurile sunt totuși limitate în ceea ce privește situația BLUE AIR, în ipoteza în care sumele respective nu vor fi recuperate, vor exista potențiale venituri ce rămân nerealizate (diferența dintre valoarea creanțelor și costul de achiziție). Valoarea de recuperat de la BLUE AIR, în momentul de față, se ridică la aproximativ 85.000 euro. Operatorul BLUE AIR a făcut plăți considerabile (amiabil ori prin executare silită) pe parcursul anului 2022”, potrivit BVB.

Datorii de peste 400 de milioane de lei la ANAF, sechestru pe 6 avioane

În același timp, compania aeriană low-cost Blue Air figurează în evidențele ANAF cu obligații de plată în sumă totală de 402,52 milioane lei echivalentul a 81 milioane de euro, scria Profit.ro la începutul lunii ianuarie. Din această sumă, 336 de milioane de lei sunt obligații de plată rezultate din ajutorul de stat acordat companiei în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus.

Pentru recuperarea de sume restante la bugetul de stat, ANAF, prin Direcția de administrare a marilor contribuabili, a pus sechestru pe 6 aeronave, a înființat popriri asupra disponibilităților bănești, precum și adrese de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți.

Din cele 6 avioane, însă, nota Boardingpass.ro în toamna anului trecut, doar două mai puteau efectua zboruri.

Conform fișei sintetice, în prezent, BlueAir Aviation figurează în evidențele ANAF cu obligații de plată în sumă totală de 402,52 milioane lei, astfel: suma de 66.595.172 lei reprezentând obligații fiscale; suma de 335.922.172 lei reprezentând ajutor de stat și ajutor de salvare acordat în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus.

În anul 2018 când a fost vândută compania de stat AirMoldova, compania care a achiziționat-o Civil Aviation Group SRL achitat 50 mil. de lei asumându-și obligațiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei. Blue Air Aviation SA din România deținea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL. Un an an mai târziu aceasta s-a retras. Iar experții au calificat implicarea BlueAir drept paravan pentru distorsiona mesajul inițial prezentat de autorități după privatizare și ar deconspira intenția reală a privatizării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#anaf #blue air #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.