Banca ungurilor din România, cu subsidiară și în Moldova, a avut un profit în scădere cu 40%

11 Mart. 2023, 19:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2023, 19:08 // Actual //  bani.md

OTP Bank România a încheiat 2022 cu un profit net în scădere cu 40%, la 34,6 milioane de lei românești, pe fondul creșterii puternice a provizioanelor. Dinamica creditării s-a înjumătățit față de 2021.

Banca cu acționariat ungar a obținut o creștere a venitului net din dobânzi cu 35%, la 673 de milioane de lei, în timp ce veniturile nete din comisioane au crescut cu 5%, la 60 de milioane de lei, iar cele din alte surse au scăzut cu 36%, la 55 de milioane de lei.

Veniturile operaționale au crescut, astfel, cu 23%, la 788 de milioane de lei, mai rapid decât cheltuielile operaționale, care au avansat cu 10%, la 571 de milioane de lei.

Profitul operațional înregistrat a crescut cu 76% față de 2021, la 217 milioane de lei.

Rezultatul net pe tot anul trecut a fost de 34,6 milioane de lei, în scădere cu 40% față de cel de 58 de milioane de lei înregistrat în 2021. Pe de altă parte, profitul băncii a crescut puternic în trimestrul al patrulea, la 49 de milioane de lei, după ce la 9 luni era pe pierdere.

Volumul creditelor performante a crescut cu 10% la finalul anului 2022, fiind susținut de creșteri pe majoritatea liniilor de business. Segmentul de creditare corporate a crescut cu 15%, creditarea pentru IMM-uri cu 11%, cea pentru finanțarea prin leasing cu 25% în timp ce zona de retail a încetinit ritmul, având o creștere de 4%.

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest rezultat sunt OTP Core din Ungaria (252 miliarde de forinți/ 3,12 miliarde de lei de lei), DSK Bank din Bulgaria (120 miliarde de forinți/ 1,48 miliarde de lei), Croația (43 miliarde de forinți/ 529 milioane de lei), Serbia (37 miliarde de forinți/ 456 milioane de lei), Slovenia (24 miliarde de forinți/ 295 milioane de lei) Ucraina (-16 miliarde de forinți/ -197 milioane de lei), Rusia (43 miliarde HU / 526 milioane de lei), Muntenegru (10 miliarde de forinți/ 121 milioane de lei), Moldova (6 miliarde de forinți/ 72 milioane de lei) și subsidiara din Albania (10 miliarde de forinți/ 126 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Iun. 2026, 15:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 15:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.