Banca ungurilor din România, cu subsidiară și în Moldova, a avut un profit în scădere cu 40%

OTP Bank România a încheiat 2022 cu un profit net în scădere cu 40%, la 34,6 milioane de lei românești, pe fondul creșterii puternice a provizioanelor. Dinamica creditării s-a înjumătățit față de 2021.

Banca cu acționariat ungar a obținut o creștere a venitului net din dobânzi cu 35%, la 673 de milioane de lei, în timp ce veniturile nete din comisioane au crescut cu 5%, la 60 de milioane de lei, iar cele din alte surse au scăzut cu 36%, la 55 de milioane de lei.

Veniturile operaționale au crescut, astfel, cu 23%, la 788 de milioane de lei, mai rapid decât cheltuielile operaționale, care au avansat cu 10%, la 571 de milioane de lei.

Profitul operațional înregistrat a crescut cu 76% față de 2021, la 217 milioane de lei.

Rezultatul net pe tot anul trecut a fost de 34,6 milioane de lei, în scădere cu 40% față de cel de 58 de milioane de lei înregistrat în 2021. Pe de altă parte, profitul băncii a crescut puternic în trimestrul al patrulea, la 49 de milioane de lei, după ce la 9 luni era pe pierdere.

Volumul creditelor performante a crescut cu 10% la finalul anului 2022, fiind susținut de creșteri pe majoritatea liniilor de business. Segmentul de creditare corporate a crescut cu 15%, creditarea pentru IMM-uri cu 11%, cea pentru finanțarea prin leasing cu 25% în timp ce zona de retail a încetinit ritmul, având o creștere de 4%.

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest rezultat sunt OTP Core din Ungaria (252 miliarde de forinți/ 3,12 miliarde de lei de lei), DSK Bank din Bulgaria (120 miliarde de forinți/ 1,48 miliarde de lei), Croația (43 miliarde de forinți/ 529 milioane de lei), Serbia (37 miliarde de forinți/ 456 milioane de lei), Slovenia (24 miliarde de forinți/ 295 milioane de lei) Ucraina (-16 miliarde de forinți/ -197 milioane de lei), Rusia (43 miliarde HU / 526 milioane de lei), Muntenegru (10 miliarde de forinți/ 121 milioane de lei), Moldova (6 miliarde de forinți/ 72 milioane de lei) și subsidiara din Albania (10 miliarde de forinți/ 126 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otp #profit #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.