Banca ungurilor din România, cu subsidiară și în Moldova, a avut un profit în scădere cu 40%

11 Mart. 2023, 19:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mart. 2023, 19:08 // Actual //  bani.md

OTP Bank România a încheiat 2022 cu un profit net în scădere cu 40%, la 34,6 milioane de lei românești, pe fondul creșterii puternice a provizioanelor. Dinamica creditării s-a înjumătățit față de 2021.

Banca cu acționariat ungar a obținut o creștere a venitului net din dobânzi cu 35%, la 673 de milioane de lei, în timp ce veniturile nete din comisioane au crescut cu 5%, la 60 de milioane de lei, iar cele din alte surse au scăzut cu 36%, la 55 de milioane de lei.

Veniturile operaționale au crescut, astfel, cu 23%, la 788 de milioane de lei, mai rapid decât cheltuielile operaționale, care au avansat cu 10%, la 571 de milioane de lei.

Profitul operațional înregistrat a crescut cu 76% față de 2021, la 217 milioane de lei.

Rezultatul net pe tot anul trecut a fost de 34,6 milioane de lei, în scădere cu 40% față de cel de 58 de milioane de lei înregistrat în 2021. Pe de altă parte, profitul băncii a crescut puternic în trimestrul al patrulea, la 49 de milioane de lei, după ce la 9 luni era pe pierdere.

Volumul creditelor performante a crescut cu 10% la finalul anului 2022, fiind susținut de creșteri pe majoritatea liniilor de business. Segmentul de creditare corporate a crescut cu 15%, creditarea pentru IMM-uri cu 11%, cea pentru finanțarea prin leasing cu 25% în timp ce zona de retail a încetinit ritmul, având o creștere de 4%.

Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest rezultat sunt OTP Core din Ungaria (252 miliarde de forinți/ 3,12 miliarde de lei de lei), DSK Bank din Bulgaria (120 miliarde de forinți/ 1,48 miliarde de lei), Croația (43 miliarde de forinți/ 529 milioane de lei), Serbia (37 miliarde de forinți/ 456 milioane de lei), Slovenia (24 miliarde de forinți/ 295 milioane de lei) Ucraina (-16 miliarde de forinți/ -197 milioane de lei), Rusia (43 miliarde HU / 526 milioane de lei), Muntenegru (10 miliarde de forinți/ 121 milioane de lei), Moldova (6 miliarde de forinți/ 72 milioane de lei) și subsidiara din Albania (10 miliarde de forinți/ 126 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Iul. 2026, 16:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Iul. 2026, 16:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Autoritățile au renunțat la ideea construirii unui nou terminal la aeroportul Chișinău, estimat la peste 150 de milioane de euro, și au optat pentru extinderea infrastructurii existente, a declarat ministrul în exercițiu al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea în cadrul Parlamentului la prezentarea cabinetului de miniștri de către premierul desemnat, Vasile Tofan. Bolea a spus că lucrările de extindere a terminalului vor începe în octombrie-noiembrie.

Potrivit acestuia, Guvernul a analizat două scenarii: elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru un terminal nou, proces care ar fi durat cel puțin un an și jumătate, sau extinderea aeroportului existent.

Bolea a explicat că decizia a fost influențată și de estimările privind evoluția traficului aerian după încheierea războiului din Ucraina. În prezent, între 25% și 40% dintre pasagerii Aeroportului Chișinău sunt cetățeni ucraineni, în funcție de perioada anului.

„Chiar dacă în 2026 vom depăși pragul de 7 milioane de pasageri, odată cu încheierea războiului din Ucraina, este firesc ca o mare parte dintre ucraineni să revină să zboare de pe aeroporturile lor. În aceste condiții, estimăm că traficul natural al Aeroportului Chișinău se va stabiliza la aproximativ 4–4,5 milioane de pasageri anual”, a declarat ministrul.

Oficialul a spus că un terminal nou ar fi presupus costuri ridicate de construcție, administrare și rambursare a creditelor, ceea ce ar fi dus inevitabil la majorarea taxelor aeroportuare și, implicit, la scumpirea biletelor.

Ca exemplu, Bolea a invocat Aeroportul Iași, unde, potrivit lui, după construirea unui terminal nou finanțat prin împrumuturi de peste 100 de milioane de euro, taxele aeroportuare au fost majorate, iar traficul de pasageri a scăzut de la 2,9 milioane la 2,2 milioane.

În schimb, Aeroportul Chișinău va fi extins cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, investiția fiind estimată la 7,5–8 milioane de euro. Lucrările vor include spații comerciale suplimentare, zone de depozitare, lounge-uri și alte facilități destinate pasagerilor.

Potrivit ministrului, investiția va fi finanțată integral din veniturile aeroportului, fără contractarea de credite, ceea ce va permite menținerea taxelor aeroportuare la nivelul actual.

„Asta înseamnă că nu vom majora taxele pentru companiile aeriene, iar biletele vor rămâne accesibile pentru cetățenii Republicii Moldova”, a subliniat Bolea.

Acesta a precizat că procedura de achiziție pentru desemnarea constructorului este în etapa de evaluare, după relansarea licitației în luna iunie, iar lucrările de extindere ar urma să înceapă în lunile octombrie–noiembrie 2026.