Fostul premier Chicu, prins cu minciuna! Cojuhari: Nimeni nu vinde teatre și palate

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a declarat astăzi că fostul premier Ion Chicu a lansat informații false privind privatizarea teatrelor și a Palatului Republicii. Cojuhari a subliniat că „nimeni nu vinde teatre și palate” și că acestea nu mai au statut de întreprinderi de stat, fiind reorganizate în instituții publice, care prin definiție, nu pot fi privatizate.

Modificarea Anexei la Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice clarifică statutul acestor proprietăți. Excluderea lor din lista întreprinderilor de stat nepasibile privatizării este logică, deoarece aceste entități nu mai există ca întreprinderi de stat.

Cojuhari a mai precizat că Aeroportul Internațional Chișinău rămâne în proprietatea statului, menționând rezultatele financiare pozitive: un profit de 208 milioane lei în 2023 și peste 100 milioane lei în primele șase luni ale anului 2024. În ceea ce privește spațiile comerciale ale aeroportului, acestea vor fi oferite printr-un proces transparent, vizând atragerea unei companii de talie internațională.

Terenul de pe strada Tighina 12, neutilizat de zeci de ani, va fi vândut unui partener strategic. Această acțiune va aduce investiții de aproximativ 250 milioane dolari SUA și va revitaliza zona centrală a capitalei.

În plus, vor fi scoase la vânzare active precum ÎS „Hotel Zarea” și ÎS „Fabrica de Sticlă”, care necesită investiții semnificative pentru a deveni rentabile.

Cojuhari a amintit că în 2023, bugetul de stat a primit peste 370 milioane de lei sub formă de dividende, cu 180 milioane de lei mai mult decât anul precedent. ÎS „Poșta Moldovei”, SA „Franzeluța”, SA „Moldtelecom”, SA „Cricova”, SA „Loteria Națională a Moldovei” și ÎS „Portul Fluvial Ungheni” au înregistrat creșteri ale profiturilor în 2023 față de 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cojuhari #APP #privatizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.