FOTO Criza energetică ia din strălucirea târgurilor de Crăciun din Europa

Becurile festive de Crăciun la marile târguri vor lumina mai putin timp, din cauza crizei energetice. Pentru prima dată în istoria celebrelor târguri de Crăciun din Europa, luminițele nu vor fi aprinse non-stop, ci doar pentru câteva ore.

În Paris, pe bulevardul Champs Elysees au fost instalate LED-uri pentru a consuma mai puțină energie. Mai mult, acestea nu vor fi lăsate să lumineze toată noaptea.

În orașul Tours din vestul Franței, patinoarul în aer liber este înlocuit cu patinajul pe role. Tot pentru a economisi energia care ar fi fost atribuită pentru menținerea patinoarului din gheață. 15.000 de euro a plătit primăria orașului acum doi ani pentru menținerea acestuia.

Și orașul Mulhouse din estul Franței reduce anul acesta energia consumată cu 35%. Bradul era luminat, zilnic, de la ora 10:00, iar acum toate luminile de Crăciun vor fi aprinse la ora 17:00.

În Strasbourg, oraș cunoscut drept „capitala Crăciunului” din Franța, becurile sunt aprinse pe rând. Toate sunt de tip LED, iar numărul acestora este redus.

În Germania, autoritățile au discutat în repetate rânduri despre renunțarea completă la târgurile de Crăciun. În Bremen, târgul se desfășura de obicei de la sfârșitul lunii octombrie până la sfârșitul lunii februarie, adică pe o perioadă de 4 luni. Anul acesta, târgul durează doar două luni.

În Düsseldorf, luminile de Crăciun vor fi aprinse cinci ore pe zi în loc de 15.

Târgul de Crăciun din Viena începe cu o săptămână mai târziu. Vitrinele festive vor străluci doar 364 de ore, în loc de 660, cum a fost anul trecut.

Și în Londra există măsuri de economisire a energiei. Pe Oxford Street, luminițele se vor aprinde după-amiaza și se vor stinge la ora 23:00.

În Copenhaga, autoritățile vor să reducă energia, împărțind programul în două. În timpul săptămânii, orașul decorat de sărbătoare va fi luminat pana la ora 22:00, iar în weekend până la ora 24:00.

#lumină #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.